Succesiunea se impune odată cu decesul unei persoane care lasă moștenire o serie de bunuri mobile și imobile. Fiind o procedură legală, succesiunea trebuie demarată corect, respectând o serie de pași preciși. Uite cât costă o succesiune după 10 ani, ce acte sunt necesare și ce detalii sunt importante de știut înainte să demarezi procedura. Toate detaliile, în articol.
Ce este succesiunea și când se face
Succesiunea este procedura legală prin care moștenirea unei persoane decedate este transmisă moștenitorilor săi legali sau testamentari.
Rolul succesiunii este de a clarifica și de a legaliza transferul de proprietate de la persoana decedată la moștenitori. Dacă succesiunea nu este realizată, moștenitorii nu pot dispune legal de bunurile lăsate de defunct.
Succesiunea se deschide automat la momentul decesului persoanei. Moștenitorii au dreptul să ceară deschiderea procedurii în fața unui notar public sau prin intermediul instanțelor de judecată.
Foarte important, succesiunea include moștenirea atât a bunurilor mobile și imobile, cât și a datoriilor pe care le-a avut persoana.
Cine are dreptul la succesiune?
La succesiune au dreptul:
Moștenitorii legali: aceștia sunt, de regulă, soțul/soția supraviețuitor/supraviețuitoare, copiii (inclusiv cei adoptați), părinții, frații și surorile defunctului. Ordinea de moștenire este stabilită de lege;
Moștenitorii testamentari: persoanele desemnate de defunct prin testament. În lipsa unui testament, moștenirea se împarte conform legii între moștenitorii legali.
- Ella Vișan, surprinsă în ipostaze fierbinți cu ispita masculină. A uitat complet de logodnic!
- Se schimbă regulile: nu vom mai primi garanția de 50 de bani pentru ambalaje. Ce se întâmplă cu sistemul SGR în România
- Nicușor Dan, critici dure la adresa pensiilor speciale din justiție: „O abordare absurdă și ineficientă”. Întâlnire de foc la Cotroceni cu șefii din sistem
Acte și taxe necesare pentru succesiune
Pentru deschiderea unei succesiuni sunt necesare următoarele acte:
Certificatul de deces al defunctului;
Actele de identitate ale moștenitorilor;
Certificatul de căsătorie (dacă este cazul) sau certificatul de naștere al moștenitorilor;
Actele de proprietate ale bunurilor imobile și mobile, cum ar fi titluri de proprietate, cărți funciare etc;
Certificat de atestare fiscală de la Primărie;
Testamentul (dacă există);
Declarații notariale privind acceptarea succesiunii.
Procedura aduce cu sine plătirea unor taxe pentru a intra în legalitate. Taxele succesiunii de care trebuie să ții cont sunt următoarele:
Taxa notarială: se aplică pentru întocmirea certificatului de moștenitor. Taxa variază în funcție de valoarea masei succesorale.
De exemplu, pentru o masă succesorală cu o valoare aproximată la 15.000 de lei, taxa notarială este de 150 de lei. Pe măsură ce valoarea masei succesorale crește, taxa crește la rândul ei. Daca valoarea mesei succesorale este cuprinsă între 15.001 și 30.000 de lei, taxa este 150 de lei plus 1% din valoarea care depășeste 15.000 de lei. Tarifele sunt reglementate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR);
Taxa de timbru: se aplică în cazul în care succesiunea se face prin instanță. Variază în funcție de valoarea moștenirii, dar este de obicei între 3 și 5% din valoarea bunurilor;
Taxa de inscripție în cartea funciară: se achită pentru înregistrarea drepturilor de proprietate asupra imobilelor moștenite. Costul înscrierii în cartea funciară pentru bunurile imobile moștenite este de 0,15% din valoarea imobilului;
Evaluarea bunurilor: Dacă este necesară o evaluare oficială a bunurilor imobile sau mobile, costurile pot varia între 300 și 1.000 de lei sau mai mult, în funcție de complexitatea evaluării.
Cât costă o succesiune după 10 ani
În România, dacă succesiunea este deschisă la mai mult de 2 ani de la deces, costurile acesteia pot fi mai mari din cauza aplicării unor taxe suplimentare și a eventualelor penalități.
După 2 ani de la deces, se aplică o taxă de întârziere la nivelul taxei notariale, care poate ajunge până la 0,3% din valoarea masei succesorale pentru fiecare an de întârziere, până la maximum 3% din această valoare.
După 10 ani, această taxă poate crește considerabil, în funcție de valoarea bunurilor moștenite.
Apoi, dacă bunurile moștenite nu au fost evaluate în momentul decesului, acestea trebuie evaluate la momentul deschiderii succesiunii. Valoarea lor poate fi mai mare decât cea inițială, ceea ce poate crește costurile procedurii de moștenire.
În general, costul total pentru o succesiune deschisă la 10 ani după deces poate varia între câteva mii și câteva zeci de mii de lei, în funcție de valoarea bunurilor și de comisioanele notariale.
Cum se face succesiunea după decesul unui părinte
În cazul decesului unui părinte, succesiunea se deschide de obicei la cererea celuilalt părinte rămas în viață sau a copiilor. Aceștia devin moștenitorii legali ai bunurilor defunctului. Moștenirea se împarte, de regulă, în mod egal între copii, iar soțul supraviețuitor primește o cotă parte din moștenire, conform legii.
Etapele acestui tip de succesiune sunt:
Deschiderea succesiunii la notar;
Stabilirea masei succesorale, adică inventarul bunurilor;
Evaluarea bunurilor;
Împărțirea moștenirii și emiterea certificatului de moștenitor.
Cum se face succesiunea după decesul unuia dintre soți
În cazul decesului unuia dintre soți, succesiunea se deschide la cererea soțului supraviețuitor sau a copiilor. Soțul supraviețuitor are dreptul la o cotă parte din moștenire, în funcție de numărul de moștenitori și de regimul matrimonial aplicabil.
De exemplu, dacă există un singur copil, moștenirea se împarte de obicei astfel: jumătate pentru copil și jumătate pentru soțul supraviețuitor. Dacă sunt mai mulți copii, moștenirea se împarte între toți, dar soțul supraviețuitor primește cel puțin o treime din întreaga moștenire.
