Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat motivarea oficială a deciziei prin care declară neconstituționale anumite prevederi din Legea privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice. Printre cele mai controversate modificări se numără eliminarea obligativității publicării online a declarațiilor de avere, precum și limitarea responsabilității funcționarilor în privința bunurilor și veniturilor rudelor.
Publicarea online a declarațiilor de avere, declarată neconstituțională
CCR argumentează că expunerea pe internet a informațiilor din declarațiile de avere încalcă dreptul la viață privată și demnitate, în special prin publicarea unor detalii care pot duce rapid la identificarea persoanei – cum ar fi localitatea în care se află un imobil.
„Transparența nu poate justifica încălcarea intimității”, au afirmat judecătorii, care consideră că publicarea forțată a acestor date constituie o ingerință nejustificată în viața privată a funcționarilor.
De asemenea, Curtea a declarat neconstituționale două articole esențiale din legea ANI, stabilind că nu mai este obligatoriu ca declarațiile să fie făcute publice de Agenția Națională de Integritate (ANI).
Ce se întâmplă cu veniturile soților și copiilor funcționarilor
Un alt punct sensibil este cel legat de obligația de a declara veniturile și bunurile soțului/soției și ale copiilor. Potrivit CCR, nu se anulează cerința de a completa aceste informații, dar nu mai există răspundere penală în cazul în care datele nu sunt furnizate din motive obiective.
„Funcționarul nu poate fi tras la răspundere pentru informațiile pe care nu le poate obține de la terți, cum sunt membrii familiei”, explică instanța constituțională, subliniind că răspunderea penală este individuală, nu colectivă.
Reacții și implicații
Cristian Pîrvulescu, politolog, a declarat că abuzul de transparență poate crea mai multe probleme decât avantaje, comparând situația cu cea din SUA, unde doar o mică parte dintre funcționari își publică declarațiile de avere.
Pe de altă parte, Horia Georgescu, fostul șef ANI, avertizează că noile modificări vor aduce confuzie în aplicarea legii și reduc drastic eficiența Agenției Naționale de Integritate. El susține că funcționarii vor putea invoca oricând că nu au primit datele de la soț/soție pentru a evita completarea declarației.
- Povestea Anei Timofte, eleva care a avut curajul să creadă în munca ei
- Când durerea de spate e semn de cancer. Medic: ”E o afecțiune malignă despre care se vorbeşte mai puţin, însă este extrem de agresivă”
- Guvernul Bolojan își angajează răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. Ce prevede proiectul și care sunt reacțiile
Ce urmează?
Din momentul publicării motivării, Parlamentul are la dispoziție 45 de zile pentru a modifica Legea ANI, astfel încât să respecte decizia CCR. Dacă termenul este depășit, articolele declarate neconstituționale vor fi eliminate automat.
Legea ANI, considerată un instrument esențial în lupta anticorupție și o condiție-cheie pentru aderarea României la Uniunea Europeană, riscă să își piardă din eficiență. Modificările trebuie făcute astfel încât să respecte atât drepturile fundamentale ale funcționarilor, cât și angajamentele internaționale ale României în materie de integritate publică.
