Tot mai multe comune mici din România se confruntă cu dificultăți financiare majore, în condițiile în care veniturile proprii nu reușesc să acopere cheltuielile de funcționare. În lipsa unor încasări suficiente din taxe și impozite locale, administrațiile sunt nevoite să solicite anual fonduri suplimentare de la bugetul de stat pentru a putea plăti salariile și pentru a-și susține activitatea curentă.
Un exemplu elocvent este comuna Certeju de Sus, din Hunedoara, unde dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli persistă de mai mulți ani.
- Regulă nouă pentru pensionarii care folosesc cardul: ce trebuie făcut în fiecare lună pentru a evita pierderi din pensie
- Ce semnifică apariția cârceilor nocturni la picioare – cauza la care nu te-ai fi gândit
- Rusia avertizează: participarea la coaliția navală americană în Strâmtoarea Ormuz ar transforma statele implicate în „complici”
Zeci de angajați la primărie, în ciuda deficitului bugetar
Cu aproximativ 2.800 de locuitori, comuna Certeju de Sus a primit în ultimii șase ani peste 16 milioane de lei de la Guvern pentru acoperirea cheltuielilor curente, inclusiv a salariilor din administrația locală.
În medie, primăria alocă anual aproximativ 3,5 milioane de lei doar pentru plata salariilor, în timp ce veniturile proprii sunt semnificativ mai mici. Această diferență generează constant un deficit bugetar care trebuie acoperit din transferuri de la nivel central.
Anul trecut, comuna s-a aflat printre localitățile cu cele mai mari datorii din țară, înregistrând restanțe de peste 8 milioane de lei. Problemele financiare persistă și în prezent: pentru 2026, cheltuielile estimate ajung la 6,9 milioane de lei, în timp ce veniturile proprii sunt prognozate la doar 4,2 milioane de lei.
Mai mult, estimările pentru 2027 indică o diferență de aproape 2,6 milioane de lei între încasări și cheltuieli, ceea ce sugerează că dependența de finanțarea guvernamentală va continua.
Probleme similare și în alte comune din Hunedoara
Situația din Certeju de Sus nu este un caz izolat. În comuna Bătrâna, tot din județul Hunedoara, administrația locală funcționează cu un aparat redus – șapte angajați și nouă consilieri – însă și aici bugetul este insuficient.
Pentru 2025, veniturile estimate sunt de aproximativ 1,67 milioane de lei, în timp ce cheltuielile totale depășesc 2,2 milioane de lei. Aproape 40% din buget este direcționat către plata salariilor, ceea ce menține primăria într-o stare de deficit permanent.
Dependente de sprijin guvernamental
Cazurile din județul Hunedoara evidențiază o problemă mai amplă a administrației publice locale din România: lipsa sustenabilității financiare în comunele mici, cu bază economică redusă. Fără transferuri constante de la bugetul de stat, multe dintre aceste primării nu ar putea funcționa în parametri normali.
Dezechilibrul dintre venituri și cheltuieli ridică tot mai des întrebări legate de eficiența aparatului administrativ și de necesitatea unor reforme care să asigure sustenabilitatea financiară a comunităților locale.
