Discuții tensionate pe tema fiscalității: ce măsuri propun partidele și ce urmează pentru bugetul României

Discuțiile dintre partidele politice și președintele Nicușor Dan pe tema reformei fiscale au scos la iveală o serie de propuneri controversate, dar și o lipsă clară de consens. Printre ideile vehiculate se numără introducerea unui impozit progresiv, o taxă de solidaritate pe veniturile mari, majorarea TVA și creșterea taxelor pe profit, dividende și criptomonede.

PNL: Impozit mai mare pe dividende și pensii mari taxate cu CASS

Potrivit surselor Antena 3 CNN, Partidul Național Liberal ar susține:

• Creșterea impozitului pe dividende la 16%;
• Majorarea impozitului pe profit la 19%;
• Introducerea unei contribuții CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 2.500 de lei.

Cu toate acestea, aceste măsuri nu sunt însoțite de studii de impact, ceea ce a generat critici din partea altor formațiuni politice.

PSD: Taxă de solidaritate și impozit progresiv din 2026

Partidul Social Democrat vine cu propriul pachet de propuneri:

• Taxă de solidaritate de 16% pe veniturile nete care depășesc 10.000 lei, aplicabilă până la finalul lui 2025;
• Impozit progresiv de la 1 ianuarie 2026, estimat să aducă un plus de 0,8% din PIB;
• Impozit pe tranzacțiile externe de tip transfer pricing – 2% din valoare (impact estimat: 3,5 miliarde lei);
• Creșterea accizelor cu 20%, cu excepții pentru carburanți;
• Suprataxare pe produse de lux, bijuterii, mașini scumpe și jocuri de noroc;
• Posibila eliminare a facilității fiscale pentru barurile și cluburile de noapte, care plătesc un impozit de doar 5% pe profit;
• Impozitarea câștigurilor din criptomonede.

Social-democrații resping ferm o creștere generalizată a TVA, argumentând că o astfel de măsură ar duce la stagnare economică și chiar recesiune. Dacă TVA ar crește la 21%, PSD cere în contrapartidă reducerea taxei la alimente și medicamente la 5%.

USR: Privatizări, creșteri de TVA și eliminarea unor scutiri

Uniunea Salvați România propune măsuri mai radicale din punct de vedere economic:

• Cresterea TVA în sectorul HoReCa la 19%;
• Majorarea TVA generală la 21% și a cotei reduse de la 9% la 12%;
• Listarea la bursă și privatizarea companiilor de stat: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom;
• Eliminarea facilității pentru cei care obțin venituri simultan din drepturi de autor și contracte de muncă, propunând taxarea integrală cu CAS și CASS la niveluri stabilite pe baza salariului minim.

USR are și o poziție critică față de unele propuneri PSD și PNL, considerând că lipsesc măsuri reale de eficientizare și reformă structurală.

Fiscul, sub lupa președintelui: evaziunea fiscală, amenințare la securitatea națională?

În paralel cu dezbaterile dintre partide, președintele Nicușor Dan a declarat că evaziunea fiscală reprezintă o problemă majoră pentru statul român și că este necesară implicarea serviciilor de informații în combaterea acestui fenomen.

„Evaziunea fiscală trebuie inclusă în Strategia Națională de Apărare”, a precizat șeful statului, adăugând că rezultatele se vor vedea abia anul viitor.

Economistul Mircea Coșea a afirmat că „statul ar trebui să înceapă cu propriile companii, evazioniste prin tradiție”.

Concluzie: între populism și reformă, România caută echilibrul fiscal

Cu poziții divergente și propuneri adesea fără fundament solid, partidele nu au reușit încă să ajungă la un acord privind noul cadru fiscal. În timp ce unele forțe politice cer o creștere a impozitelor pentru a echilibra bugetul, altele avertizează asupra efectelor negative asupra consumului și investițiilor.

În lipsa unui consens, rămâne de văzut care dintre aceste măsuri vor ajunge cu adevărat în legislație și cum vor influența viața contribuabililor români în anii următori.