Sectorul privat din zona euro a pierdut din ritm în octombrie. Creșterea a coborât la cel mai slab nivel din ultimele patru luni. Motivele principale sunt energia tot mai scumpă și o nouă contracție a economiei Franței, provocată de tensiunile politice și financiare interne.
Indicatorul Flash Eurozone Composite PMI Output, calculat de S&P Global, a scăzut la 51,9 puncte, după 53,1 în septembrie. E cel mai mic nivel din iunie încoace. Analiștii consultați de Reuters se așteptau la o scădere mult mai blândă, până la 52,7 puncte, iar cifra a ieșit sub toate estimările lor.
Peste pragul de 50 de puncte, activitatea economică este în expansiune.
Rezultatele arată o schimbare clară de ritm față de lunile anterioare, când economia europeană depășise așteptările inițiale ale pieței. Rory Fennessy, de la Oxford Economics, spune că după o primăvară și o vară în care economia zonei euro a sfidat așteptările, datele preliminare din octombrie „toarnă puțină apă rece” peste ritmul în care climatul economic s-ar mai putea îmbunătăți. Tot el spune că situația volatilă din Franța a atârnat greu în tabloul general, iar costurile de împrumut ale guvernului au crescut și mai mult pe măsură ce situația fiscală se înrăutățește.
În Franța, activitatea firmelor s-a contractat neașteptat luna aceasta, pentru că cererea de bunuri și servicii a scăzut accentuat. Companiile chestionate pun declinul pe seama incertitudinii politice tot mai mari și a presiunilor economice.
În ultimele săptămâni, statului francez i-a devenit considerabil mai scump să se împrumute, pentru că investitorii sunt îngrijorați de capacitatea țării de a-și redresa finanțele. Între timp, valurile de proteste de stradă au ridicat tensiunea politică înaintea alegerilor prezidențiale din primăvară.
În Germania, cea mai mare economie europeană, creșterea sectorului privat a încetinit și ea.
În Marea Britanie, în schimb, indicatorul PMI a dat semne de reziliență, iar firmele au raportat cea mai puternică lună de activitate din februarie până acum. Consumatorii britanici au cumpărat însă mai puțin din cauza combustibililor scumpiți, iar încrederea lor a avut cea mai abruptă scădere lunară de la începutul pandemiei.
Presiunile pe prețuri au revenit în tot blocul comunitar, pe fondul contextului geopolitic internațional. Costurile de producție din uniunea monetară au accelerat a doua lună la rând, din cauza prețurilor mai mari la energie, combustibil și transport, împinse în parte de războiul din Orientul Mijlociu.
Firmele au urcat totuși prețurile de vânzare mai încet decât în septembrie, semn că marjele de profit se strâng.
Harry Chambers, de la Capital Economics, observă că producătorii simt în continuare presiunea energiei scumpe, dar există încă „puține dovezi privind efectele de rundă a doua, ceea ce va fi liniștitor pentru BCE”. Prin efecte de rundă a doua economiștii înțeleg momentul în care scumpirea energiei se transmite mai departe, în prețurile altor produse și în salarii.
Banca Centrală Europeană va lăsa rata dobânzii la depozite la 2,50% săptămâna viitoare. Pentru decembrie însă este așteptată o majorare cu 25 de puncte de bază, în condițiile în care inflația se menține la aproape dublul țintei de 2%.
Încrederea firmelor, la minimul ultimelor cinci luni
Încrederea în afaceri din zona euro a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimele cinci luni. Optimismul a scăzut cel mai accentuat în sectorul manufacturier.
Cel mai pesimist s-a arătat Franța. PMI-ul ei indică o contracție a economiei, iar încrederea companiilor a ajuns la cel mai jos nivel din 2012 încoace, dacă lăsăm deoparte perioada pandemiei.
Comenzile noi au crescut în cel mai lent ritm din actuala serie de expansiune, care durează de patru luni. Vestea bună vine de la export, unde comenzile noi au urcat a treia lună consecutiv, după aproape patru ani și jumătate de scăderi lunare neîntrerupte.
Pe piața muncii, angajările aproape că au stagnat. În servicii se creează locuri de muncă într-un ritm mai lent, iar în industrie disponibilizările au reluat ușoara tendință de creștere.
Sursa: Capital
