Într-o reacție publică, PNL a acuzat PSD că „minte și falsifică fără rușine semnificația datelor Eurostat”, susținând că valoarea de 9,2% din PIB se referă la trimestrul al doilea, nu la deficitul cumulat al primelor șase luni din 2026.
Potrivit liberalilor, deficitul bugetar înregistrat în primul semestru a fost de 2% din PIB conform metodologiei cash, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă din 2025. Calculat potrivit metodologiei europene ESA, deficitul cumulat la șase luni a fost de 3,4% din PIB, potrivit datelor prezentate de partid.
PNL susține că aceste valori indică o reducere a deficitului față de perioada comparabilă din anul precedent și acuză PSD că prezintă datele într-un mod care poate crea impresia unei deteriorări a situației bugetare.
Diferența dintre cifrele invocate de cele două partide ține, în parte, de modul în care sunt înregistrate veniturile și cheltuielile publice.
Metodologia cash urmărește încasările și plățile efective ale bugetului într-o anumită perioadă. Metodologia ESA, utilizată la nivel european pentru compararea situației fiscale a statelor membre, ține cont de momentul în care sunt înregistrate economic veniturile și cheltuielile, inclusiv de anumite obligații de plată.
Prin urmare, indicatorii calculați prin cele două metode pot avea valori diferite fără ca diferența să reprezinte automat o sumă ascunsă sau o eroare contabilă.
PNL explică diferența prin calendarul înregistrării fondurilor europene, al veniturilor și al obligațiilor de plată. Liberalii susțin că, în trimestrul al doilea, Guvernul a avansat miliarde de euro pentru finalizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând ca sumele eligibile să fie decontate ulterior de Uniunea Europeană.
Tot în această perioadă ar fi fost înregistrată, potrivit regulilor ESA, o obligație de plată de peste 3,4 miliarde de lei către compania Pfizer, conform explicațiilor PNL.
PNL își susține argumentația și prin estimările agențiilor internaționale de rating privind deficitul României pentru întregul an 2026.
Potrivit comunicatului liberalilor, Moody’s estimează un deficit de 5,8% din PIB, Fitch unul de 5,9%, iar S&P Global Ratings anticipează un nivel de 6,25% din PIB. Primele două estimări sunt sub ținta de 6% menționată de PNL pentru anul în curs, în timp ce cea de-a treia este ușor peste acest prag.
Aceste valori sunt prognoze pentru întregul an și nu trebuie confundate cu datele statistice referitoare la un anumit trimestru sau la primul semestru. De asemenea, ele reprezintă estimări ale agențiilor, nu rezultate finale ale execuției bugetare.
Deputatul PSD Adrian Câciu a atras atenția asupra diferenței dintre deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA și cel raportat în sistem cash. Acesta a cerut Ministerului Finanțelor să explice diferența, estimată de el la aproximativ 37 de miliarde de lei în primul semestru din 2026.
În paralel, PNL susține că deficitul de la sfârșitul anului 2024, pe care îl atribuie guvernării conduse de Marcel Ciolacu, a ajuns la 9,3% din PIB și că actuala guvernare a fost nevoită să adopte măsuri pentru corectarea dezechilibrelor bugetare.
Astfel, disputa dintre cele două partide depășește interpretarea unei singure raportări Eurostat și vizează responsabilitatea politică pentru situația finanțelor publice, eficiența măsurilor fiscale și ritmul de reducere a deficitului.
Cifra de 9,2% din PIB invocată de PSD și contestată în interpretarea sa de PNL se referă la deficitul guvernamental din trimestrul al doilea din 2026, conform datelor prezentate în materialul-sursă. Ea nu este echivalentă cu deficitul cumulat pe primele șase luni și nici cu prognoza pentru întregul an.
Sursa: Evenimentul Zilei
