Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat luni, 20 octombrie 2025, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea de reformă a pensiilor magistraților. Prin această decizie, legea promovată de Guvernul Ilie Bolojan nu poate intra în vigoare în forma actuală.
Șeful statului a transmis, printr-un mesaj pe platforma X, că reforma pensiilor de serviciu rămâne o prioritate asumată a Guvernului și a coaliției. Președintele a subliniat că inițiativa nu este îndreptată împotriva magistraților, ci reprezintă o măsură necesară de corectare a unui dezechilibru legislativ creat în trecut, care a permis ca pensiile speciale să fie egale cu salariile din activitate. Nicușor Dan a asigurat că, imediat după publicarea motivării oficiale a CCR, va fi elaborat un nou text legislativ care să respecte decizia Curții și să realizeze o corectare echitabilă pentru societate.
Decizia CCR vine în urma contestării proiectului de lege de către ICCJ, care a susținut că unele prevederi afectează independența justiției și contravin principiilor constituționale. Prin admiterea sesizării, CCR a blocat temporar aplicarea reformei. Contextul este esențial, deoarece reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon cheie în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind vitală pentru deblocarea unor fonduri europene de peste 200 de milioane de euro. Guvernul Ilie Bolojan a susținut constant că modificarea pensiilor este necesară pentru a reduce presiunea bugetară și a elimina inechitățile.
În perioada următoare, Guvernul și Ministerul Muncii vor trebui să redacteze un nou proiect de lege care să țină cont de observațiile judecătorilor constituționali, menținând totodată angajamentele asumate prin PNRR. Mesajul președintelui Nicușor Dan reiterează apelul la responsabilitate politică pentru a duce reforma la bun sfârșit, într-un mod care să fie atât echitabil, cât și constituțional. Decizia CCR reprezintă un test major pentru Guvernul Bolojan, care trebuie să găsească un echilibru între cerințele europene și respectarea principiilor statului de drept.
