Românii care riscă cinci ani de închisoare

Codul silvic reglementează guvernanța sectorului silvic, stabilind un cadru legal pentru controlul aplicării reglementărilor și implementarea unui regim sancționator mai sever pentru abateri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, în procedură decizională, cu o largă majoritate de voturi, potrivit Capital. Una dintre principalele inovații ale noii reglementări este introducerea unui sistem digitalizat de monitorizare a tăierilor ilegale, care include supravegherea video a drumurilor forestiere. Acest sistem va sprijini identificarea și combaterea furturilor de lemn și a tăierilor ilegale, prin înregistrări și monitorizare continuă.

Noi infracțiuni și sancțiuni mai severe pentru încălcarea reglementărilor silvice

Codul silvic introduce noi infracțiuni specifice sectorului forestier, printre care falsificarea datelor informatice și falsificarea declarațiilor informatice legate de exploatarea pădurilor. Aceste infracțiuni vor fi pedepsite cu închisoare între 1 și 5 ani, o măsură care reflectă angajamentul autorităților de a combate abuzurile în domeniul silvic. De asemenea, Legea prevede înființarea unui Registru Forestier Național (RFN), care va permite urmărirea exploatațiilor forestiere și înregistrarea tuturor proprietarilor de păduri din România.

Registrul va facilita interacțiunea între diverse instituții publice și va contribui la îmbunătățirea managementului și controlului resurselor forestiere. Totodată, se va crea un Consiliu Național pentru Silvicultură, destinat supravegherii activităților profesionale din domeniu și promovării unor standarde etice în rândul personalului silvic.

Măsuri pentru protejarea biodiversității și pădurilor din ariile protejate

Noua lege aduce reglementări importante pentru protejarea biodiversității și pentru o gestionare sustenabilă a pădurilor. Printre măsurile semnificative se numără extinderea suprafețelor în care sunt interzise tăierile la ras, inclusiv în parcurile naturale și în ariile naturale protejate din România. De asemenea, este introdus conceptul de „insule de îmbătrânire”, care se referă la păduri de minim 0,1 ha, ce vor fi protejate pentru a sprijini menținerea biodiversității.

Totodată, noul Cod Silvic dă o mai mare importanță pădurilor prin majorarea suprafeței minime necesare pentru ca un teren să fie considerat „pădure”, de la 0,25 ha la 0,5 ha. Aceste reglementări sunt destinate să protejeze ecosistemele forestiere și să promoveze o utilizare responsabilă a pădurilor din România.

Legea introduce și un nou drept pentru cetățeni: posibilitatea de a se deplasa pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din țară. Această măsură are scopul de a încuraja turismul și activitățile recreative în natură, oferind astfel oportunități pentru populație de a se bucura de beneficiile sanogene și educative ale pădurilor. Legea susține integrarea pădurilor în centurile verzi din jurul orașelor și promovează pădurile ca spații recreative, educaționale și de protecție a sănătății publice.

Măsuri pentru gestionarea terenurilor din Fondul Forestier Național

O altă reglementare importantă introdusă de Codul silvic se referă la terenurile din Fondul Forestier Național (FFN) cu o suprafață de maximum 30 ha, care nu au un administrator stabilit sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minime. În astfel de cazuri, Garda Forestieră va notifica unitățile administrativ-teritoriale locale pentru a asigura paza și gestionarea corespunzătoare a terenurilor. Aceste măsuri sunt menite să prevină abandonarea terenurilor și să asigure o gestionare eficientă a resurselor forestiere.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a subliniat importanța adoptării acestui Cod Silvic, considerându-l un moment de cotitură în gestionarea pădurilor din România.

„Este o lege care merită din plin să fie în procedură de urgenţă, nu doar pentru că reprezintă un jalon important în PNRR, ci pentru că timpul nu mai are răbdare cu pădurile din România”, a declarat Fechet, subliniind că noua reglementare va contribui la protejarea pădurilor și la sprijinirea economiei.

De asemenea, președintele Comisiei de agricultură din Parlament, deputatul PSD Adrian Chesnoiu, a apreciat consensul politic obținut pentru adoptarea legii, menționând că aceasta reprezintă un exemplu de cooperare între partidele din viitoarea coaliție de guvernare (PSD, PNL, USR și UDMR).