Ce este shrinkflation și cum funcționează în supermarketuri
Ciocolată, siropuri, paste de dinți și alte produse cumpărate frecvent pot ajunge în coșul de cumpărături în ambalaje care par familiare, dar conțin mai puțin decât înainte. Prețul afișat rămâne același, însă consumatorul primește o cantitate mai mică pentru aceiași bani, potrivit Euronews.
Fenomenul poartă numele de „shrinkflation”, termen format din cuvintele englezești „shrink” (a micșora) și „inflation” (inflație). Mai exact, producătorii reduc greutatea, volumul sau numărul de produse dintr-un ambalaj fără să scadă proporțional prețul de vânzare.
„Cumpărătorii achiziționează același produs, în același ambalaj, dar primesc mai puțin pentru același preț”, a explicat Loïc de Hults, asociat senior la firma de avocatură CMS Belgium.
Deși practica nu este nouă, aceasta a devenit mai vizibilă în Europa după creșterea puternică a inflației din 2022. Producătorii au încercat astfel să gestioneze scumpirea materiilor prime, a energiei, a procesării și a transportului, evitând, în unele cazuri, majorarea directă a prețurilor afișate.
Pentru consumatori, efectul este asemănător unei scumpiri: bugetul cheltuit rămâne același, însă cantitatea cumpărată scade.
74% dintre consumatori au observat produse mai mici, fără ieftiniri
Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2025, 74% dintre consumatori au observat produse care au devenit mai mici fără să se ieftinească.
Un exemplu din Franța datează din 2019, când un producător de sirop a redus volumul sticlelor de la 750 ml la 600 ml. Organizația de protecție a consumatorilor Foodwatch a semnalat ulterior o creștere de peste 37% a prețului pe litru.
În Germania, un producător a redus gramajul batoanelor de ciocolată de la 100 la 90 de grame, iar în mai 2026 o instanță a pronunțat o hotărâre împotriva companiei. Un alt producător a introdus, în 2026, batoane de 75 de grame, față de formatul obișnuit de 100 de grame.
Aceste exemple arată de ce prețul de pe etichetă nu este suficient pentru a determina dacă un produs este mai avantajos. Chiar dacă suma plătită la casă nu se schimbă, costul raportat la kilogram sau la litru poate crește semnificativ.
De ce se micșorează produsele, dar nu și prețurile
Producătorii invocă presiunea costurilor de producție. Atunci când energia, ingredientele, ambalajele și procesarea se scumpesc, companiile trebuie să decidă cum transferă aceste costuri către consumatori.
Christel Delberghe, director general al EuroCommerce, organizație care reprezintă comercianții cu amănuntul și angrosiștii europeni, a explicat că unii producători aleg să reducă dimensiunea produselor și ambalajelor pentru a menține prețurile afișate.
„Unii producători au analizat posibilitatea de a reduce ambalajele și cantitățile pentru a menține prețurile, în loc să le majoreze”, a declarat aceasta.
La rândul său, Leena Whittaker, director pentru competitivitate în cadrul EuroCommerce, a subliniat că presiunile asupra costurilor se transmit de-a lungul întregului lanț comercial.
„Creșterile de costuri sunt transferate de-a lungul întregului lanț. Dacă se majorează costurile energiei, ale materiilor prime, ale producției și procesării […], prețurile vor crește.”
Prin urmare, reducerea gramajului poate deveni o alternativă la o scumpire vizibilă. Din perspectiva cumpărătorului, însă, rezultatul rămâne același: fiecare kilogram sau litru poate costa mai mult.
Cum sunt păcăliți ochii cumpărătorilor la raft
Unul dintre motivele pentru care shrinkflation funcționează este faptul că oamenii tind să recunoască produsele după ambalaj, culoare, formă și marcă, nu după cantitatea exactă înscrisă pe etichetă.
Producătorii pot modifica dimensiunile fără să schimbe radical aspectul ambalajului. Alte strategii includ folosirea unor pungi cu spațiu liber, a unor ambalaje mai groase sau a unor funduri ridicate, care fac produsul să pară mai voluminos.
Reduceri de numai 5%-7% pot trece neobservate, mai ales în cazul produselor cumpărate săptămânal. Uneori, schimbarea este însoțită de mesaje precum „rețetă nouă” sau „calitate îmbunătățită”, fără ca diminuarea cantității să fie elementul central al comunicării.
Pentru a evita surprizele, cumpărătorii ar trebui să verifice:
- Greutatea netă sau volumul: un ambalaj familiar poate conține mai puțin decât înainte.
- Numărul de bucăți: pachetele multiple pot avea mai puține produse.
- Prețul pe kilogram sau pe litru: acesta permite comparații mai corecte între produse și mărci.
- Modificările ambalajului: o cutie aparent identică poate ascunde un gramaj diferit.
- Prețul raportat la cantitate: ofertele promoționale nu sunt automat mai avantajoase.
- Cea mai simplă metodă de comparație este verificarea prețului unitar afișat pe eticheta de la raft, acolo unde acesta este disponibil.
Shrinkflation în România: ce reguli există pentru consumatori
Fenomenul nu privește doar marile piețe vest-europene. România a introdus, în 2024, obligații de informare privind anumite produse care își reduc cantitatea, în contextul preocupărilor legate de protecția consumatorilor.
La nivel european, însă, nu există o lege unică dedicată exclusiv shrinkflation. Regulile generale privind informarea consumatorilor și practicile comerciale înșelătoare reprezintă principalul cadru de protecție.
Legislația europeană impune afișarea cantității nete pe ambalajele alimentelor și prevede indicarea prețului pe unitatea de măsură în situațiile aplicabile. Directiva privind practicile comerciale neloiale interzice practicile care induc consumatorii în eroare.
Loïc de Hults consideră că legislația existentă poate oferi deja instrumente de protecție.
„Există deja o interdicție generală a practicilor înșelătoare. În Germania, de exemplu, instanța din Hamburg a considerat că reducerea volumului unui produs și păstrarea aceluiași ambalaj, fără informarea corectă a consumatorului, reprezintă o practică înșelătoare. Așadar, această situație este deja acoperită de legislația europeană”, a explicat acesta.
Totuși, identificarea modificărilor rămâne dificilă pentru cumpărătorii care achiziționează frecvent aceleași produse.
„Dacă este un produs pe care îl cumpără săptămânal, atunci când îl vor achiziționa pentru prima dată în noua variantă, evident că nu vor observa schimbarea, decât dacă citesc cu atenție toate informațiile de pe ambalaj”, a avertizat de Hults.
Franța și Austria au introdus reguli speciale
Unele state europene au decis să introducă obligații suplimentare pentru a face mai vizibile reducerile de gramaj.
În Franța, din iulie 2024, supermarketurile cu o suprafață mai mare de 400 de metri pătrați trebuie să informeze cumpărătorii atunci când cantitatea unui produs scade, iar prețul pe kilogram sau pe litru crește. Informarea trebuie să prezinte cantitățile veche și nouă, precum și majorarea prețului unitar, timp de două luni. Nerespectarea obligației poate atrage amenzi de până la 15.000 de euro.
Austria a introdus măsuri similare în aprilie 2026. Marile supermarketuri și magazinele de produse de sănătate și îngrijire personală trebuie să semnaleze produsele care se micșorează atunci când prețul unitar crește cu cel puțin 3%.
În Italia, Comisia Europeană a deschis o procedură în martie 2025, după introducerea unor reguli care obligau producătorii să aplice avertismente pe produsele cu gramaj redus. Bruxelles-ul a susținut că asemenea cerințe ar putea crea bariere comerciale între statele membre și a sugerat ca informările să fie plasate la raft.
În Belgia, introducerea unor reguli similare a fost discutată, fără adoptarea unor prevederi specifice la momentul relatat de sursa citată.
Ce planuri are Uniunea Europeană pentru combaterea shrinkflation
Subiectul a ajuns și în Parlamentul European. La 15 iulie 2025, Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor a organizat o audiere publică în care au fost analizate efectele shrinkflation și ale prețurilor dinamice asupra cumpărătorilor.
Comisia Europeană a susținut că normele existente, inclusiv obligațiile privind afișarea greutății și a prețurilor unitare, le permit consumatorilor să identifice mai ușor modificările. Instituția a subliniat și rolul autorităților naționale în aplicarea legislației și a promis că va continua să monitorizeze piața.
Datele europene arată amploarea presiunii asupra bugetelor familiale: prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice din Uniunea Europeană au crescut cu aproximativ 33% între 2021 și 2025.
În același timp, diferențele dintre piețele naționale rămân importante. Potrivit Eurostat, în 2024, prețurile alimentelor din Franța erau cu 18% peste media Uniunii Europene, în timp ce în Belgia depășeau media cu 7%.
EuroCommerce consideră că introducerea unor noi obligații ar putea crește costurile administrative pentru comercianți, fără să aducă neapărat beneficii suplimentare cumpărătorilor.
„Adăugarea unui nou nivel de reglementare nu va schimba neapărat prea multe pentru consumatori, dar va aduce cu siguranță mai multe sarcini de reglementare, costuri, obligații de raportare și incertitudine pentru comercianți”, a declarat Christel Delberghe.
În schimb, Loïc de Hults susține că reguli unitare la nivel european ar putea simplifica aplicarea cerințelor pentru companiile care vând produse în mai multe țări.
„Reguli specifice la nivelul UE ar fi utile, astfel încât toată lumea să știe ce poate face în fiecare țară”, a afirmat acesta.
Shrinkflation nu înseamnă automat că orice produs cu gramaj redus reprezintă o practică ilegală. Problema apare atunci când schimbarea nu este comunicată într-un mod suficient de clar sau când prezentarea produsului induce cumpărătorul în eroare.
Până la adoptarea unor reguli europene uniforme, citirea etichetei și compararea prețului pe kilogram sau pe litru rămân două dintre cele mai simple metode prin care românii pot identifica produsele devenite mai scumpe fără o majorare evidentă a prețului.
Sursa: Jurnalul
