Situație tensionată la Curtea Constituțională a României (CCR), înaintea pronunțării verdictului privind reforma pensiilor magistraților. Potrivit surselor Observator, judecătorul CCR Gheorghe Stan și-a luat concediu chiar în săptămâna în care este așteptată decizia asupra sesizării legate de proiectul Guvernului Bolojan.
Pe 16 ianuarie 2026, CCR a amânat deliberările pentru data de 11 februarie 2026, după mai multe tergiversări. Ultimele două ședințe nu au avut loc în condiții normale, fiind boicotate de patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
Unul dintre motivele invocate pentru absență a fost programarea ședințelor în zile nelucrătoare și convocarea acestora într-un interval considerat prea scurt.
Pe 10 februarie 2026, cu o zi înainte de termenul stabilit pentru deliberare, Gheorghe Stan a depus cerere de concediu, care a fost aprobată, potrivit acelorași surse.
Reforma pensiilor magistraților, în centrul disputei
Noul proiect adoptat de Guvern prevede:
- creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
- plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă primită în ultima lună de activitate.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis aviz negativ. Magistrații susțin că pensia ar trebui să rămână apropiată de nivelul ultimului salariu, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat asupra plafonului de 70%.
Anterior, pe 20 octombrie, CCR a declarat neconstituțional primul proiect al reformei, în urma unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Motivul: Guvernul nu ar fi solicitat în termen avizul CSM, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
La începutul lunii decembrie, cei 102 judecători prezenți în Secțiile Unite ale ÎCCJ au votat în unanimitate pentru sesizarea CCR cu privire la noul proiect.
Criticile Instanței Supreme
ÎCCJ susține că legea:
- discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu;
- afectează independența justiției;
- contravine jurisprudenței CJUE, CEDO și deciziilor anterioare ale CCR;
- utilizează termeni ambigui și are lacune normative;
- nu prezintă o fundamentare financiară clară.
Instanța supremă arată că, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică, iar peste 10.000 din alte categorii profesionale, inclusiv magistrați.
Bugetul pentru pensiile de serviciu (altele decât cele din sistemul de apărare și ordine publică) a fost de 2,2 miliarde lei, în timp ce pensiile militare au depășit 14 miliarde lei în 2024.
Potrivit ICCJ, expunerea de motive a proiectului ar fi orientată mai degrabă spre susținerea unui „narativ public” decât spre o fundamentare financiară riguroasă.
Presiunea PNRR și intervenția premierului
Premierul Ilie Bolojan a transmis Curții Constituționale o informare privind consecințele amânării deciziei.
Potrivit acestuia, în lipsa unei hotărâri clare, România riscă să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în special în ceea ce privește jalonul 215, legat de pensiile de serviciu.
Este vorba despre aproximativ 230 de milioane de euro reținuți în prezent, în cadrul unei cereri de plată mai ample, în valoare de 2,6 miliarde de euro.
Premierul a subliniat că îndeplinirea rapidă a jaloanelor este esențială pentru deblocarea fondurilor și continuarea proiectelor finanțate prin PNRR.
Reacția dură a șefei ÎCCJ
Șefa ÎCCJ, Lia Savonea, a criticat public demersul premierului, afirmând că avertizarea privind pierderea fondurilor europene ar putea fi percepută drept o ingerință în activitatea Curții Constituționale.
Potrivit acesteia, CCR nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și trebuie să decidă exclusiv pe baza analizei juridice, nu sub presiunea unor considerente financiare sau politice.
Savonea a subliniat că independența justiției este o condiție esențială a statului de drept și a invitat Guvernul să reafirme public respectul față de principiul separației puterilor.
Un verdict cu miză majoră
Decizia CCR din 11 februarie 2026 este așteptată într-un context tensionat, cu implicații juridice, politice și financiare importante.
Pe de o parte, Guvernul invocă riscul pierderii fondurilor europene. Pe de altă parte, magistrații susțin că reforma afectează statutul și independența justiției.
În lipsa unei hotărâri definitive, rămâne de văzut dacă CCR va tranșa disputa sau dacă epopeea pensiilor magistraților va continua cu noi amânări și controverse.
