Pe fondul unei percepții de instabilitate economică și al neîncrederii crescute în sistemul bancar, tot mai mulți români preferă în 2025 să își păstreze economiile în numerar, în propria locuință. Deși pare o soluție sigură la prima vedere, această practică vine cu o serie de riscuri legale, fiscale și de securitate pe care mulți le ignoră.
Tendință în creștere: numerarul în locuință, preferat conturilor bancare
Pensionarii și persoanele cu venituri medii par a fi cei mai atrași de ideea de a retrage economiile din bancă și de a le păstra fizic acasă. Această decizie este alimentată de zvonuri frecvente despre posibile taxe pe tranzacții, impozite suplimentare pe conturi sau restricții asupra retragerilor de numerar.
- Tragedie la Spitalul Universitar din București. Un medic rezident de 28 de ani a murit. Mesajul transmis de Alexandru Rogobete
- Răsturnare de situație în cazul lui Dominic Fritz
- Ceaiul care ajută la reglarea tiroidei și menținerea greutății. Eficiența depinde de ora la care îl bei — iată programul optim
Un caz elocvent este cel al unei femei din Ploiești care a decis să-și retragă toate economiile, temându-se de o așa-zisă taxă pentru utilizarea cardului. „Așa sunt sigură că nu mi-i ia statul”, a declarat aceasta, conform RTV.
Ce spune legea despre banii ținuți în casă
În România, nu există o interdicție legală privind păstrarea banilor acasă, însă legislația anti-fraudă impune unele precauții. Conform reglementărilor privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului, sumele mai mari de 10.000 de euro în numerar, nejustificate prin acte, pot atrage controale din partea Fiscului și chiar confiscarea sumelor.
Această valoare nu este stabilită explicit ca un plafon legal, dar funcționează ca prag neoficial de suspiciune. Dacă în timpul unui control se descoperă o sumă mare fără documente clare de proveniență, proprietarul poate fi anchetat pentru evaziune fiscală sau spălare de bani.
Riscurile reale ale păstrării banilor „la saltea”
Deși tentantă în aparență, păstrarea banilor în locuință presupune multiple vulnerabilități:
- Furtul: Locuințele devin ținte pentru infractori atunci când circulă informații despre sume mari ascunse în casă. Ascunzătorile „ingenioase” nu mai sunt o garanție.
- Calamități: Incendiile, inundațiile sau cutremurele pot distruge bancnotele, care nu sunt acoperite de nicio poliță de asigurare.
- Confiscarea: În lipsa unor documente justificative, autoritățile pot confisca sumele suspecte, chiar și în baza unei simple sesizări anonime.
Ce sumă este recomandat să păstrezi în casă?
Experții financiari recomandă păstrarea în casă a unei sume moderate, între 500 și 1.000 de lei, pentru situații de urgență sau cheltuieli imediate. Restul economiilor ar trebui direcționate către instrumente sigure de economisire, precum:
- Conturi bancare garantate (până la 100.000 euro per deponent, per bancă)
- Titluri de stat
- Depozite bancare cu dobândă fixă sau variabilă
Date oficiale: peste 300.000 de români au renunțat la conturile bancare
Conform datelor analizate de economica.net, în primul trimestru din 2025, numărul deponenților persoane fizice a scăzut cu peste 316.000, ajungând de la 15,35 milioane la 15,04 milioane. În aceeași perioadă, valoarea totală a depozitelor bancare s-a redus cu 2,18 miliarde de lei.
În cazul firmelor, numărul conturilor active a scăzut cu peste 11.000, iar soldul total al acestora s-a diminuat cu aproape 90 de milioane de lei.
Zvonurile despre „taxa pe banii din cont” – ce este adevărat?
Un val de dezinformare a circulat la finalul lui 2024, potrivit căruia ANAF ar urma să perceapă o taxă de 10% pe banii existenți în conturile bancare. În realitate, această taxă nu se aplică sumelor din cont, ci doar veniturilor obținute din acestea – cum ar fi dobânzi, dividende sau câștiguri din investiții.
Contribuția de 10% (CASS) devine aplicabilă doar dacă veniturile anuale din investiții depășesc pragurile stabilite de lege: 6, 12 sau 24 de salarii minime brute.
Concluzie: Siguranța financiară nu stă în saltea
Păstrarea banilor în casă poate fi o soluție temporară, dar vine cu riscuri majore și beneficii minime. În lipsa dobânzii, numerarul nu aduce randament, iar în condițiile actuale poate atrage atenția autorităților sau a infractorilor.
Pentru cei care doresc siguranță pe termen lung, conturile garantate, titlurile de stat și fondurile de investiții reglementate rămân cele mai potrivite opțiuni.
