Moșii de iarnă, prăznuiti în ultima sâmbătă din februarie, reprezintă un moment profund spiritual și plin de tradiție în calendarul ortodox. În anul 2025, această zi specială va cădea pe data de 22 februarie, fiind cunoscută și ca ziua în care se face pomenirea tuturor celor adormiți, fie că sunt pomeniți regulat de către urmași, fie că au fost uitați sau nu au pe nimeni să le amintească numele.
Se spală sau nu de Moșii de Iarnă sau Sâmbăta Morților? Tradiții și obiceiuri
Această sărbătoare este prima mare ocazie din an când Biserica Ortodoxă își îndreaptă rugăciunile către toți cei care au plecat din lumea aceasta, cu un accent deosebit pe aceia care nu mai sunt pomeniți. Moșii de iarnă nu doar că oferă oportunitatea de a ne ruga pentru sufletele adormiților, dar este și un moment de meditație asupra propriei vieți și asupra trecerii neîntrerupte a timpului.
Tradițiile legate de Moșii de iarnă sunt variate și se împletesc armonios cu credințele comunităților locale. În multe sate din România, această zi este cunoscută sub numele de „Sâmbăta Părinților” și este marcată prin diverse obiceiuri care subliniază respectul față de cei care nu mai sunt. Unul dintre aceste obiceiuri este pregătirea de pachete cu mâncare, cunoscute sub numele de pomană, care se duc la biserică pentru a fi binecuvântate și apoi împărțite.
Femeile din comunitate, în special cele vârstnice, nu efectuează treburi casnice în această zi, respectând astfel tradiția conform căreia nu se lucrează la gospodărie în „Sâmbăta Morților”. Se crede că, efectuând munci casnice, se poate perturba liniștea celor adormiți.
Legat de Moșii de iarnă există și diverse superstiții, una dintre ele fiind aceea că prezența zăpezii în această zi prevestește o primăvară bogată și un an fertile. Dimpotrivă, dacă zăpada apare după Moșii de iarnă, se spune că primăvara va fi rece și pomii nu vor rodi bine.
De asemenea, se consideră că este ultima zi din iarnă când se poate mânca piftie, un preparat tradițional din carne de porc jelită, considerat adecvat pentru vremea rece. Conform credinței populare, consumul de piftie după această dată ar putea aduce înapoi iarna aspră, cu viscol și nămeți.
Ce nu se face în Sâmbăta Morților.
Fiind o zi de reculegere și rugăciune, tradiția ortodoxă impune anumite restricții și interdicții pentru a respecta solemnitatea acestei sărbători. Printre lucrurile care nu trebuie făcute în această zi se numără:
Nu se lucrează la câmp sau în gospodărie – Se consideră că este o zi de rugăciune și pomenire, iar orice muncă fizică este nepotrivită.
Nu se spală rufe și nu se face curățenie – Se spune că aceste activități pot tulbura sufletele celor adormiți.
Nu se ceartă și nu se rostesc înjurături – Moșii de Iarnă trebuie să fie o zi de pace și armonie, iar certurile sunt considerate semne de necinste față de sufletele celor plecați.
Nu se refuză pomană nimănui – Tradiția spune că, dacă un sărac cere de pomană în această zi, refuzul acestuia echivalează cu refuzul sufletelor celor adormiți. Nu se oferă obiecte vechi sau stricate – Tot ceea ce se împarte trebuie să fie nou și curat, pentru a simboliza renașterea și continuitatea vieții.
Central în practicile de Moșii de iarnă este actul de rugăciune. Creștinii sunt îndemnați să aprindă lumânări pentru sufletele celor adormiți și să se roage pentru iertarea păcatelor acestora, indiferent dacă au fost păcătoși sau drepți în timpul vieții. Sfântul Ioan Gură de Aur, unul dintre părinții Bisericii, subliniază importanța rugăciunilor pentru morți, afirmând că acestea pot ajuta la mântuirea sufletelor lor.
Pregătirea de pomană
Înaintea acestei zile, este obișnuit ca familiile să pregătească alimente care vor fi duse la biserică pentru a fi sfințite. Acestea includ de obicei colaci, vin și mâncăruri tradiționale, care apoi sunt împărțite celor nevoiași sau sunt consumate în cadrul unui parastas familial. Această practică nu numai că onorează memoria celor decedați, dar întărește și legăturile comunității.
O altă tradiție respectată este vizitarea mormintelor de către familiile celor adormiți. Aceste vizite sunt adesea însoțite de aprinderea de lumânări și așezarea de flori pe morminte, simbolizând respectul și amintirea continuă a celor plecați.
Astfel, Moșii de iarnă rămân un praznic esențial în calendarul ortodox, reflectând profundele rădăcini spirituale și culturale ale poporului român. Prin rugăciune, pomenire și respectarea tradițiilor, creștinii nu doar că își exprimă credința, dar și își afirmă continuitatea și respectul pentru trecut. În acest fel, legătura dintre vii și morți se păstrează vie, subliniind ciclicitatea vieții și importanța amintirii în cadrul comunității.