În 2025, România va trece la ora de iarnă cu o săptămână mai devreme decât anul precedent. Dacă în 2024 schimbarea s-a făcut în noaptea de 26 spre 27 octombrie, anul acesta trecerea are loc în noaptea de 25 spre 26 octombrie.
La ora 4:00 dimineața, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00, marcând revenirea la Timpul Legal Român (GMT+2).
De ce se schimbă data?
Diferența față de anul trecut apare pentru că trecerea la ora standard are loc în ultima duminică din octombrie, conform reglementărilor europene. Astfel, în 2025, această dată cade mai devreme.
România se aliniază astfel altor state din Europa de Est, revenind la fusul orar GMT+2. În același timp, alte țări își ajustează ora în funcție de fusul orar propriu:
- Marea Britanie, Irlanda și Portugalia revin la GMT,
- Spania, Italia, Germania și Franța trec la GMT+1,
- Grecia, Cipru și Finlanda la GMT+2.
În total, aproximativ 70 de state din Europa și SUA dau ceasurile înapoi cu o oră în această perioadă.
De unde provine schimbarea orei?
Conceptul de oră de vară și oră de iarnă a fost gândit pentru a valorifica lumina naturală și a reduce consumul de energie. Prima idee a fost propusă de Benjamin Franklin în 1784, dar a fost pusă în practică abia în timpul Primului Război Mondial.
În România, ora de vară a fost introdusă în 1931, iar din 1979 a devenit o practică anuală. Inițial, trecerea la ora de iarnă se făcea în ultima duminică din septembrie, însă din 1998, prin Ordonanța de Guvern nr. 20/1997, data a fost mutată în ultima duminică din octombrie.
Efectele asupra organismului
Schimbarea orei nu este lipsită de consecințe. Numeroase studii europene arată că trecerea la ora de iarnă poate provoca:
- tulburări de somn și insomnii,
- dificultăți de concentrare,
- oboseală accentuată,
- dureri de cap, irascibilitate și stări de disconfort.
De aceea, specialiștii recomandă o perioadă de adaptare graduală, pentru a diminua impactul asupra organismului.