Serghei Mizil provine dintr-o familie cu o amprentă majoră în istoria recentă a României. Tatăl său, Paul Niculescu-Mizil (1923 – 2008), a fost un demnitar de rang înalt al regimului comunist, ocupând funcții esențiale în structurile de partid și de stat.
- Veste excelentă pentru pensionari! Decizia a fost aprobată – urmează bani în plus la pensie
- Ultima dorință a unui deținut a fost să-și revadă câinele. Ce s-a întâmplat când ciobănescul german a fugit spre el i-a lăsat pe toți fără cuvinte
- Semnele prin care corpul anunță sfârșitul cu mult înainte să se întâmple
Cariera Politică Sub Regimul Comunist
Paul Niculescu-Mizil și-a început cariera politică în 1945, devenind membru al Partidului Comunist Român (PCR). Ascensiunea sa a fost rapidă, ajungând să ocupe poziții cheie:
- Ministru al Educației și Învățământului în Republica Socialistă România.
- Al 129-lea Ministru al Finanțelor Publice.
- Secretar al Comitetului Central (C.C.) și Membru al Comitetului Politic Executiv al P.C.R. (funcție deținută din 1965 până în 1989).
De asemenea, el a fost implicat în elaborarea Declarației din aprilie 1964 și a fost unul dintre artizanii care au contribuit la dezvoltarea cultului personalității lui Gheorghe Gheorghiu Dej. După Revoluție, în 2003, Niculescu-Mizil a fost și membru fondator al Partidului Alianța Socialistă.
Viața de Familie și Avantajele de Demnitar
Paul Niculescu-Mizil a fost căsătorit cu Lidia Niculescu-Mizil și a avut șase copii, dintre care trei adoptați (inclusiv Doru, înfiat după un accident rutier). Copiii săi biologici sunt Serghei Mizil, Lidia Mizil și Donca Mizil.
Serghei Mizil a povestit despre avantajele pe care le avea ca fiu de demnitar: „Aveam vilă la Snagov, aveam o Dacie mai specială cu număr mic și nu se luau milițienii de mine.” Familia beneficia de acces la case de comenzi speciale, de unde puteau procura produse de lux rare în regimul comunist, precum whisky și țigări mai bune.
Paul Niculescu-Mizil a decedat pe 5 decembrie 2008, la vârsta de 85 de ani, din cauza unor probleme cardiace, petrecându-și ultimii ani la un azil privat din Bucureștii Noi.