Președintele american Donald Trump a comentat pentru prima dată decizia Pentagonului de a reduce numărul trupelor americane staționate în România. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial Air Force One, la doar o zi după anunțul oficial al Departamentului Apărării privind „redimensionarea” prezenței militare americane în Europa.
Trump, reacție detașată privind retragerea militarilor: „Nu e mare lucru”
Întrebat de presă despre motivele din spatele acestei decizii, Donald Trump a răspuns într-un ton relaxat, minimizând implicațiile geopolitice ale măsurii.
„Va trebui să întrebați… adică aș putea să vă spun și eu, dar nu e foarte importantă. Nu e mare lucru”,
a declarat liderul american, potrivit corespondenților aflați la bordul Air Force One.
Declarația a venit în contextul în care România și alte țări din Europa Centrală și de Est și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o posibilă reducere a garanțiilor de securitate americane în regiunea Mării Negre.
- Descoperire șocantă lângă trupul medicului găsit fără viață în camera de gardă – ce ținea în mână Ștefania Szabo
- „A fost otrăvită!” Dezvăluiri cutremurătoare după moartea Ștefaniei Szabo! Ce a ieșit la iveală la doar câteva ore după ce doctorița a fost găsită fără viață în camera de gardă
- Atenție, șoferi! Noua lege aduce amenzi uriașe de până la 2.900 de lei și suspendarea talonului dacă iarna nu aveți aceste două lucruri în mașină
Pentagonul: „O realiniere strategică, nu o retragere”
Într-un comunicat emis miercuri, Departamentul Apărării al SUA a confirmat că decizia face parte dintr-un amplu proces de „realiniere strategică” a forțelor americane din Europa.
„Statele Unite își mențin angajamentul față de Alianța Nord-Atlantică, dar este momentul pentru o eficientizare a forțelor noastre, pentru a răspunde mai bine provocărilor globale”,
se arată în comunicatul Pentagonului.
Deși nu au fost oferite detalii privind numărul militarilor retrași sau calendarul operațiunii, documentul precizează că România va continua să fie un punct-cheie pentru exercițiile NATO și pentru cooperarea militară bilaterală.
Reacția României: „Parteneriatul cu SUA rămâne solid”
Ministerul Apărării Naționale a reacționat imediat, subliniind că România și celelalte state aliate au fost informate în prealabil despre această decizie strategică.
„Este o măsură care ține de prioritățile strategice ale Washingtonului, dar care nu afectează parteneriatul nostru bilateral. România rămâne un aliat de încredere și o bază esențială pentru securitatea regională”,
se arată în comunicatul oficial transmis de MApN.
Într-o conferință de presă ulterioară, ministrul Apărării, Adrian Moșteanu, a explicat că retragerea parțială a trupelor nu reprezintă o diminuare a angajamentului american față de România.
„Vor rămâne în continuare aproximativ 1.000 de militari americani pe teritoriul țării noastre. Ei vor participa la exerciții comune și la misiuni de descurajare a oricăror amenințări din regiune. Parteneriatul cu Statele Unite rămâne solid și activ”,
a declarat Moșteanu.
De ce se repoziționează armata americană
Decizia Washingtonului trebuie privită în contextul reconfigurării strategice globale a Statelor Unite. În ultimii ani, Pentagonul a început să redistribuie forțele militare pentru a răspunde mai eficient provocărilor din regiunea Indo-Pacifică, considerată o prioritate în competiția cu China.
Europa de Est rămâne un punct de interes major, mai ales în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor cu Rusia, însă resursele militare sunt ajustate pentru a permite o mobilitate mai mare și o reacție mai rapidă la nivel global.
Analiștii militari avertizează însă că această decizie ar putea influența echilibrul de forțe în zona Mării Negre, unde România joacă un rol strategic esențial în apărarea flancului estic al NATO.
Concluzie
Deși reducerea parțială a trupelor americane din România a stârnit îngrijorări, oficialii de la București și Washington transmit același mesaj: parteneriatul strategic rămâne neschimbat.
România continuă să fie un pilon de stabilitate la granița estică a Alianței Nord-Atlantice, iar forțele americane vor avea în continuare o prezență activă pe teritoriul țării.
