Bagi fisa, iese paharul şi curge cafeaua. Sau arunci în grabă praful din plic într-o cană cu apă fierbinte şi amesteci. Nicicând marketingul nu a fost mai agresiv, ducând ideea de cafea în derizoriu.
Azi, puţini au răbdare să-şi cumpere boabe de cafea şi să le râşnească. Nici ibricul nu mai e la modă şi nici cafeaua din comerţ nu mai e ce-a fost.
Comoditatea ne costă sănătatea, spun medicii: zi de zi, cafeaua „la 1 leu”, „3 în 1” sau, mai nou, capsulele pentru espressor livrează „E-uri” pe bandă rulantă, sintetice ascunse în denumiri ciudate şi lungi, care te descurajează să mai citeşti eticheta, dar nu te descurajează să mai bei. Toate aceste substanţe au rolul lor: unele lucrează la gust, altele dau consistenţă, ţinând loc de frişcă şi lapte, altele omogenizează grăsimea pentru aspect.
Organismul nu este pregătit să digere avalanşa de chimicale şi face eforturi în acest sens. Între timp, se strică, pe rând, ficatul, rinchii şi imunitatea.
Am luat la întâmplare câteva pliculeţe de cafea „3 în 1”, le-am analizat eticheta şi am rugat medicii să o descifreze.
De exemplu, „Nescafe 2 în 1 Creamer” conţine: pudră pentru cafea, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, corectori de aciditate (fosfat dipotasic, trifosfat pentasodic, polifosfat de sodiu, citrat trisodic), proteină de lapte (1,9%), emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi, esteri mono şi diacetil tartrici ai mono şi digliceridelor cu acizi graşi), anti aglomerant (dioxid de siliciu, sare), cafea instant (17%) şi sare iodată. Conţinutul rezultat are 48 de calorii.
Medicul Mihaela Ionescu confirmă că aceste substanţe de sinteză nu ar avea ce să caute în cafea. „Grăsimile hidrogenate se găsesc în margarinele de care fug toţi. Corectorii de aciditate măsluiesc gustul şi culoarea. Pot da alergii. Fosfaţii se foloseau ca îngrăşăminte chimice, iar azi toată lumea fuge de ele.
Emulgatorii, întâlniţi în produsele de patiserie, fac picăturile de grăsime cât mai fine. Toate aceste sintetice intoxică zilnic organismul”, precizează nutriţionistul Mihaela Ionescu, de la Institutul „Nicolae Paulescu”, din Bucureşti.
Primul care suferă e ficatul. „El este principalul luptător cu toxinele. Deşi este organul cu cea mai mare putere de regenerare, dacă este suprasolicitat, cedează. Şi aşa apar hepatitele cronice şi ciroza. Şi rinchii suferă, şi imunitatea”, adaugă medicul.
Cafeaua „3 în 1” dă bici inimii
Un alt sortiment, „3 în 1 Mild”, are zahăr în proporţie de 50%, sirop de glucoză, ulei vegetal hidrogenat, cafea instant (7,5%), corectori de aciditate (fosfaţii menţionaţi), proteină din lapte (0,8%), sare, emulgatori (mono şi digliceride ale acizilor graşi), arome, antiaglomerant (dioxid de sodiu) şi 66 de calorii.
„Aceasta nu mai e cafea. O bei doar de gust: e dulce, aromată, dar nu mai are efect tonic. Totuşi, aceste plicuri nu sunt mai dăunătoare decât sucurile carbogazoase, cu E-uri interzise în Europa”, subliniază nutriţionistul Luiza Pîrvu.
Mulţi oameni se plâng de tremur şi palpitaţii după ce beau cafele la plic. „Concentraţia de cofeină este mai mare, pentru că este praf. Una pe zi e de ajuns”, recomandă Luiza Pîrvu.
„Hârtie” în loc de frişcă
La cafelele de la automat, aceleaşi ingrediente. De preferat ar fi să căutaţi maşinile care macină boabele pe loc. Înainte, ingredientele cafelei de la automate erau ţinute la secret. Acum, producătorii sunt obligaţi să le afişeze. Aşa am aflat că un sortiment cu lapte (caffe latte) conţine: apă, zahăr, pudră de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf, lactoză), cafea solubilă (3,3%) şi urme de soia. Despre soia, medicul Ionescu spune că „e un produs bun, dar, azi, se profită de bunul său renume pentru a face produsele cât mai toxice”.
Aceleaşi substanţe se regăsesc şi în latte sau espresso machiatto. În capuccino, apar şi alţi „intruşi” greu de pronunţat, printre care agent de îngroşare (carboximetilceluloză), din care se face hârtia.
„Celuloza e greu de digerat pentru mamifere, ele n-au aceleaşi enzime ca erbivorele.Forţează stomacul. Producătorii recurg la ea ca să îngroaşe lichidul. În loc să pună frişcă sau spumă de lapte, le înlocuiesc cu chimicale”, adaugă medicul.
Cafea la capsulă, marketing amestecat cu praf
Recent au apărut şi caspule de cafea pentru espressor. Liviu F., liderul comunităţii online de espresso din România, reclamă marketingul mincinos din jurul acestora.
„Sunt un mare fan espresso. Real espresso, nu fake. Mă refer la toţi producătorii de capsule. Ingredientele lor sunt identice cu cele din cafelele la vendomate. Aşa bem caramel amoniacal, dioxid de siliciu, fosfat etc., în special în capsulele cu specialităţi din lapte”, subliniază Liviu.
„Ulei hidrogenat se găseşte şi în margarină. Fosfaţii erau folosiţi ca îngrăşământ chimic. În timp, intoxică ficatul.”
MIHAELA IONESCU, medic nutriţionist
17%
este concentraţia de cafea instant dintr-un „3 în 1” cu lapte. Acesta conţine mult mai multă cofeină decât o cafea de la automat, fără lapte, cu 1,5% cafea instant
MIT SPULBERAT
Cafeaua din comerţ nu e 100% sigură
Nici cafeaua obişnuită din comerţ nu mai este sigură, pentru că nu ştii cu adevărat ce se ascunde în cutie. Indicat este să cumpăraţi cafea boabe, pe care să o măcinaţi acasă, înainte de preparare.
„Acum, se bagă năut, malţ, cicoare, amidon ca să îi mărească volumul, ceea ce nu este în regulă. Nici nu înnobilează gustul cafelei, din contră, îi dă gust de nechezol, nici nu este foarte sănătos. O asemenea cafea cu năut era recomandată cardiacilor, hipertensivilor etc., pentru că mai taie din cofeină”, explică nutriţionistul Mihaela Ionescu.
Surprinzător, băuturile pe bază de cereale, gen Inka, nu reprezintă o alternativă sănătoasă. „Bobul de cafea se prăjeşte într-un anumit fel pentru a nu fi toxic, însă cerealele astea se prăjesc, de regulă, în ulei”, adaugă medicul.
Sursa:doctorulzilei.ro
foto:romaniatv.net
