Călin Georgescu se retrage definitiv din politică. Ce se ascunde în spatele deciziei neașteptate

Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a anunțat oficial, luni, 26 mai, că se retrage complet din viața politică. Acesta a transmis că nu va ocupa nicio funcție publică, nu va înființa un partid politic și nici nu va mai activa în structuri politice. Într-o analiză realizată de „Adevărul”, doi politologi de renume au explicat posibilele motive care au stat în spatele acestei decizii și au evaluat șansele unei eventuale reveniri în viața publică.

De ce a renunțat Călin Georgescu la cariera politică?

Analistul politic Cristian Pîrvulescu susține că decizia lui Călin Georgescu nu este una pur personală, ci reflectă mai degrabă o combinație de factori politici, juridici și simbolici. Potrivit acestuia, Georgescu nu a reușit să transforme discursul său ideologic – caracterizat de naționalism radical, ecologie mistică și antioccidentalism – într-un proiect politic solid. În plus, retorica sa s-a distanțat semnificativ de valorile democratice, apropiindu-se de idei incompatibile cu Constituția României, ceea ce i-a limitat accesul la susținere din partea partidelor mainstream.

Pe lângă eșecul în consolidarea unei platforme politice viabile, Pîrvulescu sugerează că retragerea lui Georgescu ar putea avea și o componentă juridică. Suspiciunile privind legături cu entități externe, inclusiv din zona rusă, dar și promovarea unor idei extremiste ar fi atras atenția autorităților. În acest context, retragerea din viața publică ar putea fi o măsură preventivă, parte a unui compromis sau a unei strategii de evitare a unui eventual dosar penal.

A fost o mișcare strategică?

„Această retragere nu este un abandon total, ci o repliere strategică. Georgescu rămâne o figură simbolică a curentului suveranist și ar putea reveni în joc atunci când contextul politic și social o va permite”, a mai adăugat Pîrvulescu. Potrivit acestuia, dacă actualele partide politice nu oferă soluții credibile, iar crizele economice și sociale se adâncesc, Călin Georgescu ar putea redeveni atractiv pentru un electorat radicalizat, în special în mediul online.

Analistul George Jiglău a completat analiza afirmând că decizia lui Georgescu pare să fie corelată cu posibile presiuni legale și mediatice. Acesta a sugerat că retragerea poate fi o manevră de diminuare a expunerii publice și a atenției asupra rețelelor și organizațiilor cu care fostul politician a fost asociat.

Ce a declarat Călin Georgescu?

În mesajul său public, Călin Georgescu a afirmat că retragerea este o decizie personală și responsabilă. Acesta a subliniat că se va concentra pe familie și pe refacerea personală după o perioadă intensă.

„Aleg să fiu, de acum înainte, un observator pasiv al vieții publice. Nu este o renunțare, ci o alegere responsabilă făcută cu respect față de popor și cu înțelegere față de situația actuală. Nu doresc să ocup nicio funcție în statul român. Voi reveni doar dacă va exista o ocazie serioasă pentru România”, a declarat fostul candidat.

Totodată, Georgescu a criticat clasa politică actuală și a transmis că lupta politică exagerată a dus la deprofesionalizarea instituțiilor și la sărăcirea României. Acesta a lansat un apel la calm și a mulțumit celor care l-au susținut.

Va reveni în 2030?

Deși anunțul lui Călin Georgescu a fost ferm, analiștii politici nu exclud o eventuală revenire peste cinci ani, la următoarele alegeri prezidențiale. Potrivit lui Cristian Pîrvulescu, astfel de figuri marginale pot deveni din nou relevante în perioade de criză profundă, fiind percepute drept „salvatori ai națiunii”.

Jiglău, pe de altă parte, consideră că retragerea este cel puțin parțial determinată de acumularea de dosare și atenția nedorită asupra activităților fostului politician și a apropiaților săi. Chiar dacă oficial se declară observator pasiv, Călin Georgescu ar putea continua să influențeze discursul radical prin canale alternative.

Cine este Călin Georgescu?

Cariera lui Călin Georgescu a început în anii ’80 ca inginer la Făgăraș. În 1991 a intrat în politică, apropiindu-se de mișcările ecologiste și ajungând ulterior în Ministerul Mediului. De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică și în cadrul ONU. A fost propus de două ori ca premier de către AUR și a deținut, pentru o scurtă perioadă, funcția de președinte de onoare al partidului.

Între 2021 și 2024 a fost lector la Centrul Universitar Pitești, iar în 2025 a candidat la președinție, fără succes.