România riscă să piardă fonduri esențiale din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după ce Comisia Europeană a decis suspendarea unei sume totale de 869 de milioane de euro, din cauza neîndeplinirii a trei jaloane-cheie. Anunțul a fost făcut oficial de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
Ce bani sunt blocați și de ce?
Suma suspendată include atât granturi nerambursabile, cât și fonduri din componenta de împrumut. România are termen până la 28 noiembrie 2025 să corecteze problemele semnalate. Cele trei jaloane problematice sunt:
- Alertă în farmacii! Un medicament extrem de utilizat pentru colesterol a fost retras de urgență de pe piață
- Guvernul propune schimbări radicale pentru Poliția Locală. Mai multe sedii, vizate pentru desființare
- BREAKING NEWS! Guvernul pregătește reducerea salariilor cu 10% în noul pachet de austeritate
1. AMEPIP – Autoritatea care ar trebui să monitorizeze performanța companiilor de stat
Primul jalon suspendat este legat de înființarea și funcționarea AMEPIP – Autoritatea de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice. Pentru neîndeplinirea acestui obiectiv, Comisia a suspendat 330 de milioane de euro.
Procesul de selecție a conducerii AMEPIP este în desfășurare, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor în comisia de evaluare este 11 iunie 2025. Conducerea trebuie desemnată conform criteriilor europene.
- „Nu se poate aşa ceva!” Mihai și-a măcelărit soția și s-a sinucis. Au fost găsiți fără viață de fiul lor
- CNA interzice promovarea farmaciilor prin reduceri la medicamente și suplimente. Reacții dure din piață: „Se lovește în transparență și concurență”
- Testul simplu de la degete care poate semnala o problemă gravă la plămâni
2. Administratorii din companiile energetice, încă nenumiți
Al doilea jalon neîndeplinit vizează numirea administratorilor în companiile din subordinea Ministerului Energiei. 43 de administratori au fost revocați, iar înlocuirea acestora întârzie. Suma suspendată aici este de 227 de milioane de euro.
Procedurile de numire au fost reluate la opt companii, printre care:
- Nuclearelectrica
- Hidroelectrica
- Romgaz
- CE Oltenia
- Conpet
- Oil Terminal
- Midia Green Energy
- CNCIR
În schimb, nu s-au reluat procedurile la SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale. România are timp până pe 28 noiembrie 2025 să finalizeze numirile.
3. Reforma pensiilor speciale, încă în dezbatere
Al treilea jalon, extrem de sensibil politic, privește reforma pensiilor speciale, în special ale magistraților. În joc sunt 231 de milioane de euro. Proiectul legislativ a trecut de comisiile Senatului și urmează să fie dezbătut în plen.
Printre modificările propuse:
- Creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, până în 2045
- Menținerea bazei de calcul la 85% din venitul net
Termenul pentru remedierea acestei probleme este același: 28 noiembrie 2025.
Parțial aprobată: Cererea de plată nr. 3
Vestea bună vine totuși din partea cererii de plată nr. 3, aprobată parțial de Comisia Europeană. România va primi 1,279 miliarde de euro, din care:
- 622 milioane euro reprezintă granturi
- 657 milioane euro sunt împrumuturi
Plata acestor fonduri este așteptată până cel târziu la 10 iunie 2025.
Ce urmează pentru România și PNRR?
Marcel Boloș a subliniat că autoritățile române trebuie să acționeze rapid pentru a debloca cele 869 de milioane de euro suspendate. În paralel, Guvernul analizează renegocierea PNRR și posibilitatea înlocuirii unor investiții cu implementare lentă, redirecționând fondurile către proiecte bugetate din surse naționale.
„Este o perioadă de interimat, dar una în care trebuie să rămânem concentrați. Cererea de plată numărul trei a fost cheia pentru a avansa. Urmează cererea de plată numărul patru și renegocierea PNRR. Miza este protejarea intereselor financiare ale României și evitarea penalităților”, a declarat ministrul Boloș.
Concluzie:
România are la dispoziție șase luni să îndeplinească cerințele Comisiei Europene. Suspendarea celor 869 de milioane de euro reprezintă un semnal de alarmă privind ritmul reformelor. Fără acțiuni concrete, există riscul pierderii acestor fonduri vitale pentru dezvoltarea țării.
