Procesul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați au fost trimiși în judecată într-un dosar privind presupuse acțiuni împotriva ordinii constituționale a început cu o amânare la Curtea de Apel București.
Cauza fusese programată pentru miercuri, la ora 13:30, însă instanța a admis o cerere formulată de avocații unor inculpați și a stabilit un nou termen.
Procesul va continua pe 28 septembrie 2026, de la ora 12:30, la Curtea de Apel București.
Călin Georgescu nu a fost prezent la primul termen, în timp ce Horațiu Potra s-a prezentat la instanță.
De ce a fost amânat procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra
Decizia de amânare a venit în urma unei solicitări formulate de apărătorii aleși ai unor inculpați din dosar.
Potrivit soluției instanței, noul termen a fost stabilit pentru 28 septembrie, ora 12:30, în sala P85.
„Având în vedere cererea de amânare formulată de către apărătorii aleşi CM şi ŞM, amână judecarea cauzei şi acordă termen la data de 28.09.2026, ora 12:30”, se arată în soluția instanței.
Dosarul îi are ca inculpați pe fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alte 20 de persoane.
De ce este acuzat Călin Georgescu
Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.
Horațiu Potra este acuzat, la rândul său, de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, precum și de infracțiuni privind regimul armelor, munițiilor și materiilor explozive.
Acuzațiile reprezintă poziția procurorilor și urmează să fie analizate de instanță în cadrul procesului. Inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Ce susțin procurorii că s-ar fi întâmplat
Potrivit acuzării, dosarul are legătură cu evenimentele care au urmat anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Procurorii susțin că ar fi existat un plan prin care mai multe persoane urmau să se infiltreze în manifestațiile organizate în acea perioadă și să provoace acțiuni violente, cu scopul destabilizării ordinii constituționale.
Anchetatorii afirmă că planul ar fi fost discutat în cadrul unei întâlniri desfășurate la Ciolpani.
Aceste elemente fac parte din rechizitoriul procurorilor și vor fi supuse examinării instanței, alături de probele și argumentele prezentate de apărare.
Înalta Curte a decis că procesul poate merge mai departe
Înainte ca dosarul să ajungă la judecata pe fond, acesta a trecut prin procedura de cameră preliminară.
Pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a stabilit că procesul poate începe. Hotărârea a fost contestată atât de inculpați, cât și de Ministerul Public.
Contestațiile au ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe 6 august 2026, instanța supremă le-a respins definitiv, menținând soluția prin care dosarul putea intra în etapa judecății pe fond.
Astfel, Curtea de Apel București urmează să analizeze acuzațiile formulate de procurori și apărările celor 22 de inculpați.
Următorul termen, pe 28 septembrie
După amânarea de la primul termen, procesul urmează să fie reluat pe 28 septembrie 2026, la ora 12:30.
În această etapă nu există o hotărâre asupra vinovăției persoanelor trimise în judecată. Instanța urmează să examineze probele și argumentele părților înainte de a se pronunța asupra acuzațiilor formulate în dosar.
