România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ajungând la 9,3% din PIB în 2024, potrivit datelor Eurostat. Sub presiunea Comisiei Europene, Guvernul trebuie să reducă acest deficit la 7%, însă președintele Nicușor Dan susține o variantă mai realistă – 7,5%. În acest context, liderii și experții partidelor parlamentare s-au reunit la Palatul Cotroceni pentru a stabili liniile directoare ale viitorului plan fiscal, care va sta la baza programului de guvernare.
Miza: reducerea deficitului fără majorarea TVA
Deși presiunea este mare, toate partidele resping ideea unei creșteri a TVA, una dintre măsurile vehiculate public de economiști. PSD, PNL, UDMR și USR au propus alternative fiscale și reforme structurale, dar negocierile se anunță dificile, având în vedere viziunile divergente.
„Reducerea deficitului este o prioritate națională. Dar trebuie să o facem fără să sufocăm economia sau să lovim în cetățeni”, a transmis unul dintre consilierii președintelui.
Ce măsuri propun partidele: viziuni diferite, interese divergente
PSD: impozitare pe capital și plăți mai rapide între firme
- Se opune majorării TVA și eliminării cotei de 5% pentru produse de bază
- Propune:
- Reașezarea impozitului pe capital
- Eliminarea unor facilități fiscale
- Limitarea termenului de plată între firme la 30 de zile (față de 120 cât este acum)
- Descurajarea externalizării încasărilor în conturi offshore
PNL: apărarea cotei unice și reducerea birocrației
- Se opune introducerii impozitului progresiv
- Propune:
- Menținerea cotei unice de impozitare
- Desființarea instituțiilor inutile pentru eficientizarea aparatului bugetar
UDMR: reformă instituțională și ajustări fiscale
- Nu acceptă majorarea TVA
- Propune:
- Reformarea instituțiilor publice
- Eliminarea unor facilități fiscale nejustificate
USR: plafonarea sporurilor și tăierea subvențiilor
- Propune:
- Plafonarea sporurilor la 30% din salariul de bază
- Eliminarea diurnelor pentru transport și cazare
- Stoparea subvențiilor și schemelor de ajutor de stat pentru companii
Situația economică, „scăpată de sub control”: statul are deja un deficit de 2,95% în primele 4 luni
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că execuția bugetară din primele patru luni ale anului 2024 indică un deficit de 55,9 miliarde de lei, adică 2,95% din PIB. Dacă ritmul se menține, ținta de 7% pare imposibil de atins fără măsuri urgente.
„Plata pensiilor și a salariilor devine o provocare uriașă”, a avertizat ministrul.
Negocieri intense pentru un plan fiscal comun
Discuțiile dintre reprezentanții PSD, PNL, UDMR, USR și consilierii președintelui – Radu Burnete și Dragoș Anastasiu – au durat peste trei ore. În zilele următoare, vor continua într-un format tehnic, cu scopul de a ajunge la un acord final, care va fi inclus în programul de guvernare și asumat prin semnătură de liderii tuturor partidelor implicate.
Scumpiri iminente și inflație ridicată
Între timp, economia reală transmite semnale de alarmă. Datele INS arată că:
- Răzvan, sunt în coloană, aici, pe DN14. E un accident cu 3 mașini și se pare că sunt mai multe victime. Cred că acum 2-3 minute s-a produs. Ești în zonă? Poți să ajungi?
- Semnale de Alarmă: Avertismentele Subtile ale Corpului Care Pot Indica Prezența Cancerului
- Confesiunea tulburătoare a medicului Ștefania Szabo, înainte de tragedie: „Toți cred că sunt puternică, dar în mine e un haos liniștit”
- 44% dintre managerii de companii se așteaptă la scumpiri în perioada următoare, mai ales la alimente, servicii și materiale de construcții.
- Trei plafonări importante urmează să expire în iulie – la alimente, energie și asigurări auto –, ceea ce va duce la facturi duble pentru peste 4,5 milioane de români.
Deși rata inflației în Uniunea Europeană a scăzut la 2,4% în aprilie, România are în continuare cea mai mare inflație din blocul comunitar – 4,9%, conform Eurostat.
Concluzie: Un compromis fiscal complicat, dar inevitabil
Viitorul Guvern va fi construit în jurul unui plan fiscal agreat de toate partidele, însă tensiunile dintre măsurile sociale, reformele structurale și echilibrul bugetar sunt evidente. Fiecare formațiune vine cu propriile priorități, dar presiunea timpului și a realităților economice impune decizii rapide și curajoase. Urmează zile decisive pentru stabilitatea financiară a României și încrederea investitorilor.
