Chiar dacă majoritatea elevilor declară că utilizarea AI este un subiect frecvent discutat între colegi, 46% dintre respondenți afirmă că mulți dintre aceștia ascund faptul că apelează la astfel de instrumente, iar 43% consideră că cei care folosesc AI în exces sunt priviți ca trișori.
Cu toate că folosirea AI este răspândită în rândul elevilor, studiul scoate la iveală lipsa unor reglementări clare în școli. Doar 29% dintre participanți au declarat că există reguli precise privind utilizarea AI, în timp ce 30% au spus că regulile sunt neclare, iar 21% au menționat că nu există nicio regulă în acest sens. Mai mult, 27% dintre elevi afirmă că nu au primit nicio educație despre folosirea AI, iar majoritatea spun că principalele surse de informare pe acest subiect sunt familia, prietenii sau colegii.
Doar 21% dintre liceeni spun că au învățat despre inteligența artificială la școală, în cadrul unei materii, iar doar 16% au participat la lecții dedicate acestui subiect. În plus, doar 15% au fost ghidați de un profesor în utilizarea responsabilă a AI.
- Pensii indexate din 2027 și noi forme de sprijin pentru familii. Ce măsuri propune Guvernul Luca Niculescu
- Alertă alimentară! 4 mărci populare de cafea, retrase de pe piață – conțin pesticide, substanțe toxice și urme de insecte
- Moment cu subînțeles la Asia Express. Postarea despre Loredana Chivu și Ana-Maria Mocanu a stârnit comentarii
Autorii studiului atrag atenția asupra unei diferențe majore între adoptarea AI și procesele anterioare de digitalizare în educația românească. În timp ce digitalizarea a fost impulsionată „de sus în jos”, prin investiții în laboratoare TIC și platforme de e-learning, inteligența artificială se răspândește „de jos în sus”, prin utilizarea sa informală de către elevi, fără un cadru legislativ clar care să ghideze acest proces.
Pe de altă parte, utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea rapidă a temelor zilnice tinde să devină o obișnuință printre elevi, însă această practică ascunde un risc major pentru performanța școlară. Deși aplicațiile AI aduc note bune la teme pe termen scurt, efectul pe termen lung este o scădere dramatică a rezultatelor la examenele decisive.
Un studiu amplu derulat de cercetătorii de la Universitatea din Stockholm și Universitatea din Hong Kong evidențiază un fenomen de tip „capcană cognitivă”. Urmărind peste 26.000 de elevi de gimnaziu și liceu, analiza oferă primele date concrete despre impactul real al asistenților virtuali asupra învățării.
În prima fază, utilizarea aplicațiilor precum ChatGPT pare un câștig net pentru elevi. Notele la temele pentru acasă au crescut în medie cu 18%, în timp ce timpul alocat rezolvării s-a redus de la 64 de minute la doar 45 de minute.
Efectele secundare negative apar însă după mai multe luni de utilizare continuă. După primele șase luni de teme cu AI, notele obținute la testările lunare au înregistrat o scădere de 20%. Pe un orizont de doi ani, decalajul s-a adâncit semnificativ la examenele naționale de evaluare și admitere: o scădere de 24% la examenul Zhongkao și de 18% la testul Gaokao.
Sursa: Libertatea
