O situație fără precedent a fost semnalată la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege adoptată în 2018, dar nepromulgată niciodată.
Proiectul legislativ fusese trimis la Cotroceni în iunie 2020, în timpul mandatului fostului președinte Klaus Iohannis, însă a rămas blocată până în prezent, potrivit unui anunț oficial al Administrației Prezidențiale.
- Petrișor Peiu critică politicile energetice și economice din ultimii 20 de ani: „Nu cumva facem ceva greșit?”
- Adio permis de conducere! Noua lege adoptată schimbă radical regulile pentru șoferii din România – află dacă te numeri printre cei afectați
- Alertă alimentară! 4 mărci populare de cafea, retrase de pe piață – conțin pesticide, substanțe toxice și urme de insecte
Ce lege a fost redescoperită după cinci ani
Este vorba despre Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009, care reglementează organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.
„La data de 22 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 (…).”, a transmis Administrația Prezidențială.
Cine a inițiat legea și de ce a fost contestată
Inițiativa legislativă îi aparține foștilor parlamentari PSD Doina Silistru și Alexandru Stănescu, care între timp nu mai fac parte din legislativ.
În 2020, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii, însă Parlamentul a adoptat din nou textul în aceeași formă, fără a ține cont de observațiile sale.
Această practică a mai fost întâlnită și în trecut, în decizii similare ale Curții Constituționale, cum ar fi Decizia nr. 536/2016 sau Decizia nr. 442/2015, în care legi contestate după respingerea reexaminării au fost declarate neconstituționale în ansamblu.
Ce a transmis Administrația Prezidențială
Administrația Prezidențială a precizat că sesizarea președintelui Nicușor Dan este perfect constituțională, făcând trimitere la mai multe precedente jurisprudențiale:
„Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar Parlamentul a respins respectiva cerere, adoptând legea în forma inițială.”
„În situații similare, prin decizii precum nr. 183/2014, nr. 536/2016 sau nr. 32/2018, Curtea a apreciat că sesizarea Președintelui este admisibilă și se poate pronunța asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.”
Documentul oficial mai arată că, potrivit articolului 146 lit. a) din Constituție și prevederilor Legii nr. 47/1992 privind organizarea CCR, președintele are dreptul de a contesta o lege adoptată, dar nepromulgată încă, chiar și după o perioadă îndelungată.
De ce a sesizat Nicușor Dan Curtea Constituțională
Potrivit Administrației Prezidențiale, sesizarea a fost formulată pentru a clarifica statutul constituțional al unei legi vechi, care nu a fost nici promulgată, nici respinsă definitiv.
Astfel, gestul lui Nicușor Dan marchează prima situație în care un președinte reia o lege veche de cinci ani pentru a o trimite la Curtea Constituțională.
Ce semnificație politică are această mișcare
Decizia lui Nicușor Dan este interpretată de analiști ca un gest simbolic de delimitare față de fostul mandat prezidențial al lui Klaus Iohannis.
Prin această acțiune, noul președinte transmite un mesaj de transparență, legalitate și respect pentru controlul constituțional, reafirmând rolul activ al instituției prezidențiale în procesul legislativ.
Este pentru prima dată când un președinte reactivează o lege „uitată” de ani de zile la Cotroceni și solicită Curții Constituționale să se pronunțe asupra validității acesteia.
