Nicușor Dan se confruntă cu o problemă serioasă, după ce candidatura acestuia a fost contestată la CCR. Iată ce acuzații i se aduc primarului Capitalei.
Candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale a fost contestată la Curtea Constituțională a României (CCR). În documentul făcut public de instanța de judecată se regăsesc ai multe acuzații, inclusiv presupusa colaborare cu fosta Securitate, nerespectarea unor hotărâri judecătorești și un posibil conflict de interese.
Candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, contestată la CCR
Plângerea depusă la CCR susține că Nicușor Dan a declarat pe propria răspundere că nu a colaborat cu Securitatea, însă în spațiul public a apărut un document care ar sugera contrariul. Este vorba despre un raport secret din 1988, legat de participarea sa la Olimpiada Internațională de Matematică din Australia. În acel document, s-ar menționa că tânărul de atunci, Nicușor Dan, ar fi manifestat „dorință de colaborare și aptitudini” pentru poliția politică a regimului comunist.
„În concret, la data de 10.06.2024 a circulat în spaţiul public un document prin care s-a arătat că domnul Nicuşor Dan, la vârsta de 17 ani, ar fi făcut poliţie politică. Documentul furnizat presei se numeşte «Raport privind încadrarea informativă a cetăţenilor care se deplasează în Australia, cu ocazia Olimpiadei Internaţionale de Matematică». El este calificat drept «Strict Secret» şi a fost întocmit într-un exemplar unic”, se menţionează în contestaţie.
În 2024, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință prin care afirma că nu există date oficiale care să confirme colaborarea cu Securitatea. Totuși, contestatarii susțin că acest verdict nu verifică autenticitatea documentului apărut în presă, iar CCR ar trebui să analizeze dacă raportul este real sau nu.
Acuzațiile care i se aduc candidatului independent la alegerile prezidențiale
În contestație se mai arată că Nicușor Dan nu ar respecta principiul colaborării loiale între instituțiile statului. Mai clar, persoana care a depus plângerea face referiri la mai multe episoade tensionate din timpul mandatului său, cum ar fi conflictul cu Primăria Sectorului 4 privind lucrările la Planșeul Unirii.
În acel scandal, edilul ar fi trimis buldozere pentru a demola gardurile de protecție ale șantierului, declanșând un haos între autoritățile locale, soldat cu deschiderea unui dosar penal. De asemenea, acestuia i se reproșează că a refuzat punerea în executare a unor hotărâri judecătorești, ceea ce, conform contestației, subminează statul de drept și autoritatea justiției.
În același timp, în document se „vorbește” și despre atacurile publice lansate de primar împotriva unor instituții precum Inspectoratul de Stat în Construcții și Prefectura Capitalei, ceea ce, spun contestatarii, arată un comportament conflictual și lipsa unei colaborări loiale între autoritățile statului.
Și-a majorat propria indemnizație, spun contestatarii
Un alt punct din contestație vizează un presupus conflict de interese. Conform plângerii, Nicușor Dan ar fi emis o dispoziție prin care și-a majorat indemnizația lunară ca primar general, încălcând astfel legislația care interzice unui oficial să își stabilească propriul salariu.
Agenția Națională de Integritate nu a intervenit asupra acestui caz, dar contestatarii spun că această încălcare ar trebui analizată de Curtea Constituțională. Potrivit acestora, un candidat la președinție trebuie să promoveze integritatea și respectul față de lege, iar astfel de acțiuni pun sub semnul întrebării capacitatea sa de a ocupa cea mai înaltă funcție în stat.
În documentul depus la CCR se mai atrage atenția asupra faptului că, prin acțiunile și declarațiile sale, Nicușor Dan ar putea genera conflicte între instituțiile statului dacă ar ajunge președinte. Se dă ca exemplu posibilitatea ca acesta să refuze promulgarea unei legi pe motiv că este neconstituțională, fără a urma pașii legali prevăzuți, ceea ce ar putea crea blocaje în funcționarea statului.
„Ori candidat care aspiră să devină preşedinte al României are obligaţia de a promova integritatea sistemului democratic şi a instituţiilor fundamentale, de a respecta caracterul democratic al statului şi valorile şi principiile pe care acesta se întemeiază, iar nu un exemplu negativ care sporeşte neîncrederea publicului în efectivitatea justiţiei”, se arată în sesizarea depusă la CCR.
Curtea Constituțională a României a anunțat, după contestația primită, că va soluționa plângerea până marți, 11 martie 2025, la ora 14:00.