În România, 75,0% dintre gospodăriile de la sat au toaleta în casă, față de 16,5% în 2007, iar 75,5% au baie sau duș. În 2025, numărul comunelor cu rețea de canalizare a crescut cu 78, la 1.381 din 2.862, iar rețeaua rurală s-a lungit cu 2.599 de kilometri.
Rețeaua de canalizare din satele României a crescut cu 11,8% de la un an la altul: de la 22.024,1 kilometri în 2024 la 24.623,4 kilometri în 2025, potrivit unei analize realizate de Neakaisa.ro, retailer românesc de obiecte sanitare, folosind și date extrase din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică. Sunt 2.599 de kilometri de rețea nouă într-un singur an, un ritm de peste patru ori mai mare decât al rețelei de apă, care a crescut cu 2,6%.
Creșterea nu este uniformă. Pe procente, podiumul e în bună parte al județelor care porneau de la rețele mici: Botoșaniul a crescut cu 76,6%, Buzăul cu 47,5% și Doljul cu 43,4%, toate trei de la rețele sub media județelor în 2024; Galațiul, cu 38,3%, și Mureșul, cu 27,3%, porneau de la rețele peste medie. Mediana celor 41 de județe este de 9,9%. La coadă, Giurgiu și Teleormanul nu au adăugat niciun kilometru, iar Aradul este singurul județ în care rețeaua raportată a scăzut, cu 4,5 kilometri. Capitala nu are mediu rural și nu intră în clasament.
- Pensii indexate din 2027 și noi forme de sprijin pentru familii. Ce măsuri propune Guvernul Luca Niculescu
- Alertă alimentară! 4 mărci populare de cafea, retrase de pe piață – conțin pesticide, substanțe toxice și urme de insecte
- Moment cu subînțeles la Asia Express. Postarea despre Loredana Chivu și Ana-Maria Mocanu a stârnit comentarii
În kilometri, povestea se schimbă: cel mai mare adaos l-a avut Galațiul, cu 258,3 kilometri, urmat de Timiș, cu 214,4, Dolj, cu 194,8, Cluj, cu 172,5, și Mureș, cu 166,9. Cele mai lungi rețele rurale de canalizare rămân în Cluj, cu 1.370,1 kilometri, Timiș, cu 1.292,7, Bihor, cu 1.235,2, și Iași, cu 1.189,0.
Numărul comunelor cu rețea de canalizare a urcat de la 1.303 la 1.381, adică mai puțin de jumătate din cele 2.862 de comune ale țării. Pe localități, 85 de comune care nu aveau rețea de canalizare în 2024 apar cu rețea în 2025, iar 7 au ieșit din raportare; 6 dintre cele 85 mai raportaseră rețea în anii anteriori. Aceste comune dețin 1.341 din cei 2.599 de kilometri noi, deci jumătate din țeava trasă în 2025 a ajuns în sate care nu aveau canalizare în 2024. Cele mai mari creșteri au fost la Matca, în Galați (91,9 km), Smârdan, tot în Galați (51,1 km), Bălilești, în Argeș (45,0 km), Popești, în Vâlcea (45,0 km), și Batarci, în Satu Mare (42,3 km). Doljul singur a adăugat zece comune cu canalizare, cele mai multe din țară.
Rețeaua de apă potabilă din mediul rural s-a extins cu 1.670 de kilometri, de la 64.623,2 la 66.293,3 kilometri. Cele mai mari creșteri sunt în Botoșani (+17,2%), Mureș (+9,6%), Suceava (+9,5%) și Alba (+7,1%), iar cea mai lungă rețea rurală de apă este în Argeș, cu 3.832,9 kilometri. Apa a ajuns în 2.424 de comune, canalizarea doar în 1.381: 1.063 de comune au apă la robinet, dar nu și canalizare, iar 20 raportează canalizare fără rețea de apă; cele mai multe comune cu apă fără canalizare sunt în Prahova (48), Buzău (47), Ialomița (45) și Teleorman (44). La fiecare 100 de kilometri de rețea de apă de la sat revin 37,1 kilometri de canalizare, de la 72,6 în Harghita la 7,8 în Ialomița. Statistica INS citată măsoară kilometrii de rețea publică, nu câte gospodării sunt racordate la ea.
„Extinderea rețelelor de apă și canalizare nu este doar o statistică de infrastructură. Accesul la utilități schimbă inclusiv felul în care poate fi gândită sau renovată o baie. Vedem frecvent că oamenii aleg obiectele sanitare, bateriile sau sistemele de duș pornind de la spațiul disponibil, dar și de la infrastructura pe care o au efectiv la dispoziție. Pentru o gospodărie, accesul la apă curentă și canalizare funcțională face o diferență importantă în ceea ce privește confortul de zi cu zi și, în același timp, deschide noi oportunități privind amenajarea băii”, declară Laura Sardescu, CEO și cofondatoare Neakaisa.ro.
Câte gospodării au baie și toaletă în casă
Potrivit celor mai recente date INS, în 2025, 75,5% dintre gospodăriile de la sat aveau baie (cadă sau duș) în interiorul locuinței, față de 71,6% în 2024 și de 20,4% în 2007. Pragul de jumătate a fost trecut abia în 2019. La oraș, ponderea este de 97,6%.
Toaleta în casă a urmat același drum, pornind de și mai jos: o aveau 75,0% dintre gospodăriile din mediul rural în 2025, față de 71,1% în 2024 și de 16,5% în 2007. În 2007, la sat, cada sau dușul erau mai des întâlnite decât toaleta în casă. În 2025, diferența dintre ele a ajuns la 0,5 puncte procentuale.
La oraș, aproape toate gospodăriile au baie în casă. În 2025, 97,6% dintre gospodăriile din mediul urban aveau cadă sau duș în locuință, la fel ca în 2024, față de 87,5% în 2007. Toaletă în casă aveau 97,7%, față de 97,3% în 2024 și de 87,4% în 2007. La baie, distanța dintre sat și oraș s-a strâns de la 67,1 puncte procentuale în 2007 la 26,0 în 2024 și la 22,1 în 2025.
Defalcarea după numărul de persoane din gospodărie, la nivel național, arată unde au rămas golurile. Cel mai bine stau gospodăriile de patru și de trei persoane: 93,6%, respectiv 93,2% au cadă sau duș în casă, față de 92,4% și 92,7% în 2024 și de 65,4% și 70,8% în 2007. Urmează gospodăriile de două persoane, cu 89,9% (88,4% în 2024, 57,1% în 2007), și cele de cinci persoane, cu 86,9% (86,8% în 2024, 47,8% în 2007). La capete, ponderile scad: 82,0% la cei care locuiesc singuri (78,6% în 2024, 49,8% în 2007) și 78,0% la gospodăriile cu șase persoane sau mai multe (76,9% în 2024, 41,4% în 2007). Pentru toaleta în casă, valorile din 2025 sunt practic aceleași, la cel mult 0,4 puncte procentuale distanță.
Casele noi vin aproape toate cu baie: din cele 59.062 de locuințe terminate în 2025, 58.959 aveau una, iar 27.371 au fost ridicate la sat.
Sursa: Știri pe surse
