Apostolul Andrei, cunoscut ca primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci, a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, urmându-l, apoi, pe Iisus Hristos și este prăznuit la data de 30 noiembrie.
Sfântul Andrei este considerat, începând cu anul 1997, ocrotitorul României. Acesta a propovăduit Evanghelia pe teritoriul nostru, având ca dovadă Peșterea Sfântului Andrei, considerată cea mai veche biserică creștină din România.
Viața Sfântului Andrei
Andrei a fost cel dintâi chemat să recunoască pe Hristos ca fiind Mesia, fiind numit „primul chemat” sau „cel dintâi chemat”. Acesta, alături de fratele său Simon, adică Sfântul Apostol Petru, erau pescari.
- Schimbare de ultimă oră: vârsta de pensionare suferă o nouă modificare!
- Norovirusul, infecția care provoacă valuri de îmbolnăviri în Europa. Ce este și cât de periculoasă poate deveni
- Ea este tânăra de 19 ani, dizolvată de iubit într-o cadă plină cu acid. Era însărcinată și trăia un coșmar de mult timp. Ultimele mesaje ale fetei sunt halucinante
„Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29), – cuvintele spuse de Ioan Botezătorul care l-au convins pe Sfântul Andrei să-l urmeze pe Iisus Hristos.
Spre deosebire de Petru, Andrei a ales fecioria și nu s-a căsătorit niciodată. În schimb, după ce l-a recunoscut pe Hristoas ca Mântuitorul, a propovăduit Evanghelia în multe zone din Asia Mică, dar și în Scythia, despre care se crede că era Dobrogea.
După ce și-a terminat misiunea pe teritoriul românesc Sfântul Andrei a plecat la Patras, unde a învățat-o pe soția guvernatorului despre credința creștină. Acolo este și locul unde a murit, răstignit de un măslin, în formă de X de către guvernator.
În anul 1462, capul Sfântului Apostol Andrei a fost adus la Roma, la Catedrala din Patras.
Sfântul Andrei este o sărbătoare de mare importanță agrară
Sfântul Andrei, sărbătoare importantă pentru credincioși. Ce reprezintă data de 30 noiembrie pentru agricultori
Sfântul Andrei se sărbătorește pe data de 30 noiembrie, așadar în ultima zi de toamnă. De aceea, în preajma acestei sărbători s-au creat o multitudine de tradiții și superstiții, în special în domeniul agrar.
Începutul iernii era, pentru mulți gospodari, o perioadă care putea să dea indicii despre cum va fi vremea în următorul an agricol sau despre cum va fi recolta.
Tocmai de aceea, tradiția consta în încolțirea grâului, ca semn prevestitor pentru ceea ce va urma. Un astfel de obicei era considerat aducător de noroc și de o recoltă bună și era respectat de fiecare membru al familiei.
Gospodarii încercau să afle cum va fi vremea în acea iarnă în funcție de vremea din ziua de 30 noiembrie. Dacă cerul era senin, atunci iarna ar fi fost blândă. În schimb, dacă ploua, ningea sau era înnorat, atunci iarna va fi aspră.
Noaptea Sfântului Andrei este plină de subînțelesuri ritualice, fiind considerată de mulți oameni ca magică. Superstiția spune că, în această noapte, strigoii umplă liberi, gata să atace animalele și oamenii.
Desigur, există un ritual care alungă strigoii: ungerea cu usturoi. Oamenii obișnuiau să ungă tocurile ferestrelor și ușilor de la case și grajduri cu usturoi și să pună căpățâni de usturoi, alături de cruciulițe la încheietura mâinii copiilor pentru a-i feride spiritele rele.
