O simplă faptă bună s-a transformat într-un coșmar. După o zi lungă de muncă, am ajutat o femeie în vârstă să-și care acasă două sacoșe grele. A doua zi, mai multe mașini de poliție au venit la casa mea, acuzându-mă de implicare într-un caz de crimă.
Suspectul Principal După un Act de Milă
Când am văzut-o pe femeie rezemată de un gard, epuizată, nu am putut pleca. I-am dus cumpărăturile până la vechea ei casă de la periferie, ascultându-i povestea despre singurătate și pensia mică. I-am pus bagajele lângă prag și am plecat.
Chiar în seara următoare, poliția a sosit la ușa mea. Ofițerul m-a acuzat de implicare în crima unei femei. Eram ultima persoană care fusese văzută cu victima.
Poliția a prezentat imagini de la camera de supraveghere: Eram eu, cărându-i bagajele și însoțind-o în curte. După acea filmare, femeia nu a mai fost văzută. Am fost dus la secție și interogat ore în șir, petrecând noaptea în celulă, în ciuda faptului că am repetat că doar am ajutat-o și am plecat.
Adevăratul Criminal și Lecția Incredibilă
A doua zi, investigația a adus adevărul la lumină: adevăratul criminal era fiul femeii. Acesta, cu care victima avea conflicte constante legate de moștenire, intrase în casă târziu în noaptea aceea, a strangulat-o și a fugit. Poliția a găsit amprente și alte dovezi care confirmau implicarea lui.
Am fost eliberat, iar ofițerul și-a cerut scuze. Deși eram liber, am simțit un frig interior: dacă nu ar fi existat acea cameră de supraveghere și probele lăsate de fiul ei, aș fi putut fi găsit vinovat pentru o crimă pe care nu am comis-o. Gestul meu de bunătate fusese la un pas de a-mi distruge viața.