Tensiunile dintre Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Guvernul României au escaladat după modificările aduse bugetului pentru anul 2026. Instanța supremă critică modul în care au fost redistribuite fondurile și avertizează că va acționa în instanță pentru a-și proteja finanțarea, subliniind ferm că „legea nu este opțională”.
Modificările bugetare care au declanșat conflictul
Potrivit proiectului de buget, ÎCCJ ar urma să beneficieze de:
- 5,02 miliarde lei credite de angajament (în creștere cu aproape 50% față de 2025)
- 4,99 miliarde lei credite bugetare (o creștere similară)
Nemulțumirea nu vizează însă nivelul sumelor, ci modul în care acestea au fost ajustate. În comisiile parlamentare, a fost adoptat un amendament prin care 1 miliard de lei a fost redirecționat către 30 de primării cu datorii în proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Această decizie este considerată de Înalta Curte o intervenție care poate afecta stabilitatea financiară a sistemului judiciar.
Ce reclamă ÎCCJ
Reprezentanții instanței supreme susțin că astfel de realocări pot bloca:
- plata salariilor și a obligațiilor curente
- derularea proiectelor deja angajate
- funcționarea eficientă a sistemului de justiție
În acest context, ÎCCJ acuză o practică ce ridică „serioase semne de întrebare” privind respectarea principiilor statului de drept și anunță că va da în judecată Guvernul pentru a asigura fondurile necesare.
Ce înseamnă „credite de angajament” și „credite bugetare”
Pentru o mai bună înțelegere:
- Creditele de angajament permit instituțiilor să încheie contracte și să își asume cheltuieli viitoare
- Creditele bugetare reprezintă sumele efectiv disponibile pentru plată într-un an
Diferența dintre acestea influențează direct ritmul plăților și stabilitatea financiară a instituției.
Miza reală a conflictului
Dincolo de cifre, disputa scoate în evidență o problemă de principiu: în ce măsură pot fi diminuate fondurile unei instituții-cheie din sistemul judiciar pentru a acoperi alte nevoi urgente ale administrației publice.
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că astfel de decizii pot afecta independența și funcționarea justiției, în timp ce Guvernul României mizează pe echilibrarea bugetară la nivel național.
În perioada următoare, conflictul ar putea ajunge în instanță, iar dezbaterea privind prioritățile bugetare pentru 2026 rămâne deschisă.
