Zi de doliu și suferință profundă pentru toți cei care au cunoscut-o pe Alexandra, tânăra de doar 22 de ani, care și-a pierdut viața în ziua în care ar fi trebuit să-și serbeze aniversarea. Ieri, rudele, prietenii și colegii au însoțit-o pe ultimul drum, în Năsăud, unde lacrimile și tăcerea au vorbit mai mult decât orice cuvânt.
Alexandra era studentă la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. O tânără ambițioasă, visătoare, cu planuri mari pentru viitor. Visa să devină jurist și muncea din greu pentru asta. Din păcate, destinul i-a fost curmat fulgerător, în urma unor probleme cardiace. Totul s-a petrecut sâmbătă, la cabana familiei din localitatea Săsarm, județul Bistrița-Năsăud – chiar de ziua ei.
Moartea Alexandrei a lăsat un gol de necuprins în inimile tuturor. Colegi, prieteni, profesori și familie se luptă cu greul de a o pomeni la trecut. Iar durerea părinților – Ionuț și Mihaela – este greu de descris în cuvinte.
În cadrul slujbei de înmormântare, părintele Crin-Triandafil Theodorescu a rostit un mesaj sfâșietor, care a răsunat adânc în sufletele celor prezenți:
„Azi am nevoie de toate rugăciunile din lume. De toată mila și toată compasiunea care mai pot fi culese de pe lângă gardurile acestei lumi bolnave.
Azi o îngrop pe Alexandra, 22 de ani. Încă îi văd pălărioara haioasă… Când era fetiță, purta una aristocratică, iar bunica ei alta. În biserică, una lângă cealaltă – regina și prințesa.
Citește și› Anchetatorii verifică un fenomen rar și extrem de periculos› Bani în plus pentru pensionari în decembrie 2026. Cine ar putea primi până la 500 de leiAzi o pun pe Alexandra lângă bunica ei, în pământ.
De două zile doar «Hristos a înviat» îmi răsună în minte, ca să nu cad. Aseară, la priveghi, i-am pus un scaun și i-am spus: Iubito, stai aici și uită-te la mine, să mă pot ține drept. Să nu mă prăbușesc. Să nu plâng. Să nu urlu de durere.
Ionuț și Mihaela… mai ales ea… e o fărâmă de femeie, o brumă de om. Aseară, când cântam, și-a astupat urechile și s-a ghemuit, frântă. E o sfârșeală în ea care a înghițit toate planetele.
Să ne rugăm pentru sora noastră Mihaela. N-am răspunsuri, n-am cuvinte, n-am decât un mormânt gol de care se agață tot ce-a mai rămas din mine.”
Mesajul părintelui a fost un strigăt de durere și iubire. Iar întreaga comunitate s-a adunat în jurul familiei Alexandrei, oferindu-le sprijin, lacrimi și rugăciuni.
Plecarea Alexandrei din această lume ne amintește cât de fragilă este viața și cât de prețios este fiecare moment. Dumnezeu să o odihnească în pace, iar celor rămași să le aducă mângâiere.
