Situație paradoxală în sistemul medical românesc. După aproximativ 13 ani de pregătire, Mihai Grigoraș, medic specialist în oncologie și hematologie pediatrică, nu a reușit să găsească un post într-un spital și a ajuns să lucreze temporar în construcții pentru a-și câștiga existența.

Medicul spune că a încercat să se angajeze atât în Constanța, cât și în Tulcea, însă s-a lovit de lipsa sau blocarea posturilor. Situația sa readuce în discuție o problemă mai amplă: în timp ce unele spitale reclamă deficit de personal, există medici specializați care nu găsesc posturi disponibile.

Medic oncolog pediatru, muncitor în construcții după terminarea rezidențiatului

Mihai Grigoraș și-a dedicat aproximativ 13 ani studiilor și pregătirii medicale, alegând una dintre specializările dificile și cu un număr redus de centre în România: oncologia și hematologia pediatrică.

După terminarea rezidențiatului, medicul spune că a descoperit că posibilitățile de angajare sunt extrem de limitate.

Prima variantă luată în calcul a fost Constanța, unde spera să profeseze exact în specialitatea pentru care se pregătise.

„Am dat specializarea unde am considerat că voi aduce randament maxim şi voi aduce beneficiu pacienţilor. Adică micilor copii. Prima tentativă a fost Constanţa, exact pe specialitatea mea”, a povestit Mihai Grigoraș.

Potrivit acestuia, conducerea unității medicale nu ar fi scos la concurs un post pentru specialitatea respectivă, în ciuda nevoii de personal.

A încercat să se angajeze ca pediatru în Tulcea

Nici revenirea în orașul natal, Tulcea, nu i-a oferit imediat o soluție.

În lipsa unui post de oncologie și hematologie pediatrică, Mihai Grigoraș a încercat să lucreze ca medic pediatru, invocând prevederile referitoare la pregătirea absolvenților specializării sale.

„Scrie foarte clar aici, absolvenţii specializării oncologie hematologie pediatrică vor fi certificaţi ca medici specialişti pediatrie”, a afirmat medicul.

Situația s-a complicat însă din cauza interpretărilor privind competențele profesionale și posibilitatea ocupării unui post de pediatrie generală.

Președinta Colegiului Medicilor Tulcea, Emilia Stamate, a vorbit despre lipsa de claritate a răspunsurilor primite în acest caz, în condițiile în care județul se confruntă, în același timp, cu o nevoie importantă de pediatri.

A ajuns să lucreze în construcții pentru 250 de lei pe zi

Fără un loc de muncă în spital, medicul a fost nevoit să găsească o altă sursă de venit.

Așa a ajuns să lucreze alături de o echipă de muncitori în construcții pe care o cunoștea după ce aceștia lucraseră la casa părinților săi.

Pentru munca prestată primea aproximativ 250 de lei pe zi.

„Era o echipă de muncitori care lucraseră la casa părinţilor şi erau buni şi am zis să învăţ meserie de acolo şi să-mi câştig şi eu existenţa”, a explicat Mihai Grigoraș.

Activitatea sa de zi cu zi ajunsese astfel să nu mai aibă nicio legătură cu anii petrecuți în facultate și rezidențiat.

„Dădeam cu var, montam schele, făceam ciment”, a povestit medicul.

I s-a recomandat încă o pregătire de aproximativ trei ani și jumătate

Una dintre soluțiile propuse medicului a fost completarea pregătirii în pediatrie generală.

Managerul Spitalului Județean Tulcea, Tudor Ion Năstasescu, a declarat că l-a sfătuit să urmeze această variantă, ceea ce ar presupune însă încă aproximativ trei ani și jumătate de pregătire.

Acesta a recunoscut, în același timp, că există o problemă în modul în care sunt stabilite locurile la rezidențiat în raport cu posturile disponibile ulterior.

„Cred că ar trebui şi din partea celor care scot posturile la rezidenţiat o mai bună corelare cu necesitatea care există în teritoriu”, a declarat managerul.

Doar 12 unități sanitare ar avea oncologie și hematologie pediatrică

Posibilitățile de angajare sunt limitate și de numărul redus al unităților în care funcționează această specialitate.

Potrivit informațiilor prezentate în cazul lui Mihai Grigoraș, doar 12 unități sanitare din România au structuri de oncologie și hematologie pediatrică.

O structură nouă înființată la Craiova ar avea nevoie de medici, însă și aici specialistul spune că s-a lovit inițial de problema posturilor blocate.

„Am vorbit cu domnul director medical de la Craiova şi răspunsul a fost scurt şi direct: «Domnul doctor, dumneavoastră nu ştiţi că posturile sunt blocate?»”, a relatat Mihai Grigoraș.

Posturile din sistemul sanitar ar fi fost deblocate abia în iulie 2026, ceea ce i-ar putea oferi noi posibilități de angajare.

Mihai Grigoraș nu a renunțat la medicină

În ciuda dificultăților întâmpinate, medicul spune că a continuat să se pregătească profesional.

În perioada în care așteaptă apariția unui post pentru care să poată candida, s-a înscris pentru obținerea unei competențe în medicină transfuzională.

„N-am renunţat la pregătirea mea medicală, am continuat să mă dezvolt”, a explicat acesta.

Dacă în următoarele luni nu va reuși să își găsească un loc de muncă în România, Mihai Grigoraș ia însă în calcul plecarea în străinătate.

Paradoxul sistemului: spitale fără medici și medici fără posturi

Cazul scoate în evidență una dintre problemele structurale ale sistemului sanitar românesc: distribuția și planificarea personalului medical.

Există unități sanitare care se confruntă cu deficit de medici, în special în anumite județe și specialități, în timp ce unii specialiști care termină rezidențiatul nu găsesc posturi disponibile.

Problema este accentuată în specialitățile foarte nișate, unde numărul centrelor în care medicii pot profesa este redus.

Premierul interimar Ilie Bolojan atrăgea, la rândul său, atenția asupra dezechilibrului dintre numărul medicilor pregătiți și posturile pe care sistemul le poate oferi.

Povestea lui Mihai Grigoraș ilustrează acest paradox: un medic pregătit timp de 13 ani pentru tratarea copiilor cu afecțiuni oncologice a ajuns să lucreze temporar în construcții, în timp ce încearcă să găsească un post în sistemul medical pentru specializarea sa.